BNR va permite treptat ca leul să fluctueze mai liber față de alte monede
Banca Națională a României (BNR) va permite treptat ca leul românesc să fluctueze mai liber față de alte monede, pe măsură ce situația politică din țară se stabilizează și încep să vină investiții. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că, deocamdată, nu este nevoie de deprecierea cursului.
Evoluția cursului va fi influențată de piață. În acest moment, nu este nevoie ca leul să se deprecieze, având în vedere numeroasele tensiuni existente. BNR gestionează situația astfel încât să nu creeze dezechilibre majore. Rezervele valutare au crescut cu aproximativ 10 miliarde de euro până în vara anului trecut, apoi au scăzut cu circa 9 miliarde, dar se așteaptă o nouă creștere la sfârșitul lunii datorită unor intrări de 4 miliarde de euro din împrumuturi externe.
BNR acționează cu prudență. El nu poate anticipa exact evoluția cursului, însă, pe măsură ce tensiunile politice interne se reduc, situația revine la normal și încrederea se restabilește, banca va permite o flexibilitate mai mare a cursului de schimb. De asemenea, odată cu intrarea unor capitaluri semnificative, BNR va permite mai multă flexibilitate cursului. Anul trecut, până spre vară, instituția bancară a încercat să împiedice aprecierea leului românesc deoarece un astfel de fenomen nu ar fi fost benefic în condițiile unui deficit comercial mare.
„Să vedem ce ne spune piaţa. Dar înainte am mai spus un lucru. În momentul actual, chiar că nu este cazul să se deprecieze cursul, că avem o grămadă de tensiuni şi o facem fără a dezechilibra prea mult lucrurile. Vedeţi că rezerva a crescut până în vara anului precedent cu vreo 10 miliarde, pe urmă a scăzut cu vreo 9 miliarde, o să mai crească la sfârşitul lunii, când o să apară cifra, pentru că au intrat 4 miliarde din împrumuturi externe.
Deci, facem lucrurile aşa cum trebuie. Nu ştiu nici eu ce se va întâmpla cu cursul. Piaţa va determina, dar, uşor, uşor, vom da mai multă flexibilitate, pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, lucrurile încep să intre în normal şi se restabileşte încrederea.
O să lăsăm mai multă flexibilitate cursului, că intră multe capitaluri. Ştiţi că anul trecut, până spre vară, am căutat să nu se aprecieze cursul, pentru că atunci când ai un deficit comercial atât de mare nu e bine să se aprecieze cursul”, a explicat el în cadrul conferinţei de prezentare a raportului asupra inflaţiei.
1 euro ar putea valora peste 5 lei
Există posibilitatea ca, în acest an, cursul de schimb pentru un euro să depășească pragul de 5 lei. Acest lucru nu este un secret întrucât bugetul a fost construit pe un curs de peste 5 lei, pe baza prognozelor realizate de o autoritate guvernamentală.
Guvernatorul BNR nu vede motive de îngrijorare în legătură cu depășirea acestui nivel. El a remarcat că diferența dintre 4,97 lei și 5 lei este de doar 3 bani, adică mai puțin de 1%, ceea ce nu reprezintă o schimbare semnificativă.
„Nu mai e niciun secret, bugetul a fost construit pe un curs de peste 5. E posibil să se întâmple, nu? Bugetul este construit pe baza datelor pe care le face o autoritate guvernamentală de prognoză. Eu, mai degrabă, aş detensiona discuţiile legate de depăşirea nivelului de 5.
Am citit atâtea lucruri, încât uneori m-am speriat şi eu de maniera în care poate să fie gândit acest lucru. Păi de la 4,97 la 5 e mai puţin de 1%. 5 bani înseamnă 1%, aici sunt numai 3 bani.
Aşa o să fie o jale, de exemplu, că o să crească preţul la telefonie, adică în loc de 100 de lei – să dăm o cifră – abonamentul lunar o să fie 101 lei, deci o să crească preţul cu un leu. Şi acest lucru o să aibă mare impact”, a explicat oficialul român.
Deși România are o politică de flotare a cursului valutar, BNR a intervenit pentru a-l menține stabil
BNR a intervenit pe piață ca un intermediar între aceasta și Ministerul de Finanțe. Deși România are o politică de flotare a cursului valutar, BNR a intervenit pentru a-l menține stabil, având în vedere crizele recente – pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și criza energetică, care au dus la creșterea prețurilor.
În ciuda acestor intervenții, cursul a fost în continuare determinat de piață și nu au existat plângeri din partea investitorilor că nu și-ar fi putut încasa banii la valoarea corectă. Ministerul de Finanțe nu vinde direct în piață banii obținuți din împrumuturi externe sau fonduri europene, ci îi păstrează la BNR și îi cere băncii centrale să îi vândă atunci când are nevoie.
Motivul pentru care BNR acționează ca intermediar este că piața valutară din România nu este foarte mare, iar vânzarea bruscă a unor sume mari, precum un miliard de euro într-o singură zi, ar putea provoca fluctuații puternice ale cursului – așa cum se întâmplă în țări precum Ungaria, Polonia sau Cehia.
În România, când leul se apreciază, oamenii consideră că este un accident, dar când se depreciază, apare panică. România nu are mulți indicatori economici de referință care să inspire încredere, cum ar fi un indice bursier important, iar în acest moment cursul de schimb este principalul reper economic.
„Noi ne-am ţinut de curs şi l-am stabilit, cu toate că avem o politică de flotare, pentru că a fost război, pandemie, apoi războiul ăsta s-a mai apropiat de noi şi am mai fost blagosloviţi şi cu o criză energetică de toată frumuseţea, care a împins preţurile peste tot în sus. Deci, nu am ţinut secret că facem acest lucru, dar politica noastră este de flotare.
Ce am reuşit? Păi am reuşit să avem cursul în continuare determinat de piaţă. Nu aţi auzit o singură plângere din piaţă că cineva nu şi-ar fi luat banii la ceea ce e în piaţă. Cum am făcut? Asta este arta Direcţiei noastre de Operaţiuni de Piaţă şi îi adresăm felicitări. Că am intervenit în piaţă? Am intervenit dar, aşa cum am mai spus, am intervenit noi fiind la rândul nostru intermediari între Ministerul de Finanţe şi piaţă.
Ministerul de Finanţe, în loc să-şi vândă disponibilităţile pe care le-au luat din împrumuturi externe, din bani europeni, direct în piaţă, le ţin la Banca Naţională şi, când au nevoie, cer Băncii Naţionale să vândă o parte din aceste disponibilităţi. Nu sunt mici. De ce suntem intermediari?
Pentru că în ciuda poziţiei critice la adresa guvernatorului, a unor colegi de-ai mei, considerăm că a vinde direct într-o piaţă, care nu e foarte adâncă, să vinzi într-o singură zi un miliard de euro, păi mişti cursul atât cum se mişcă la ţările cu care ne comparăm (Ungaria, Polonia, Cehia – n. r.), mişti cursul cu 20 de bani.
Tendinţa în România este: când se apreciază a fost un accident, când se depreciază e jale. Şi asta este, nu avem prea mulţi indicatori economici de care să ne agăţăm, să creeze credibilitate în ţara asta. Poate că nu e cel mai bun. Poate că trebuia să avem şi noi un Dow Jones, un indice de bursă sau ceva, dar deocamdată avem cursul”, a punctat el.
