Euro a urcat cu 0,81 bani, până la 4,6387 lei, iar dolarul cu 2,86 bani, la 3,934 lei.

Francul elvețian s-a apreciat de la 3,9654 la 3,9730 lei, iar lira sterlină de la 5,1457 la 5,1998 lei.

Euro a scăzut miercuri, în raport cu leul, la cotația de referință a Băncii Naționale a României (BNR), la fel ca și celelalte valute principale.

Euro a coborât cu 1,76 bani, până la 4,6306 lei, iar dolarul cu 5,63 bani, la 3,9108 lei.

Francul elvețian s-a depreciat de la 3,9876 la 3,9654 lei, iar lira sterlină de la 5,1935 la 5,1457 lei.

Euro a scăzut marți, față de leu, la cotația de referință a Băncii Naționale a României (BNR), după ce în zilele anterioare a depășit toate recordurile istorice.

Euro a coborât cu 0,13 bani, până la 4,6482, iar dolarul cu 2,42 bani, la 3,9671 lei.

Francul elvețian s-a depreciat de la 4,0063 la 3,9876 lei, iar lira sterlină de la 5,2227 la 5,1935 lei.

Euro a crescut luni, la cotația de referință a Băncii Naționale a României (BNR), până la cel mai înalt nivel pe care l-a atins vreodată în raport cu leul.

Euro a urcat luni cu 1,05 bani, până la 4,6495 lei, iar dolarul cu 1,10 bani, la 3,9913 lei.

Francul elvețian a scăzut de la 4,0078 la 4,0063 lei, iar lira sterlină de la 5,2365 la 5,2227 lei.

Isărescu: Comentarii puternice, tari de tot, puteai să te și sperii

Cursul euro-dolar se mişcă în mod frecvent cu 1% într-o singură zi, dar comentariile referitoare la cursul leu-euro te fac să te sperii, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

"Atenţie la mişcările cursului de schimb. Am scăpat de euroizare, în mare măsură, putem să-i dăm mai multă flexibilitate. Vedeţi cât de sensibilă e societatea? S-a mişcat cursul cu 1% ,de la 4,6 la 4,64, sau mai puţin de 1%. Comentarii puternice, tari de tot, puteai să te şi sperii dacă te uitai … Degeaba spune BNR, "stai mă nene, uită-te la euro-dolar", 1% în mod frecvent se întâmplă într-o zi, nu în câteva zile şi la câteva luni. Există în continuare o sensibilitate, hai s-o numesc emoţională, la această chestiune. Există întrebări la care e şi greu să răspunzi. De ce se întâmplă toamna? Dacă se întâmplă toamna, de ce se întâmplă toamna, dacă se întâmplă iarna, de ce iarna, când trebuie să importăm gaze, dacă e primăvara e pentru că e înainte de Paşti, dacă e vara, când pleacă bietul om în vacanţă… trebuie înţelese şi aceste abordări în anumite limite. Dacă sunt împărtăşite de oameni consideraţi analişti, avem o problemă, oameni care au un cuvânt în piaţă, vor şi ei să facă o analiză, şi "băi, ştii care-i chestia?" Trebuia să se deprecieze… nici nu înţelegi", a spus Isărescu, la Conferinţa anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

El s-a referit şi la comentariile potrivit cărora dobânda în piaţă nu trebuia lăsată la un nivel mic.

"Nu trebuia lăsată dobânda atât de scăzută. Ce trebuia să facem? Să o ţineţi sus. Da, de ce? I-aţi obişnuit pe români cu dobândă scăzută. I-am obişnuit pe o săptămână, pe două sau e o chestie de 4 ani, care s-a întâmplat în toată lumea? Comparaţia mea e un pic caraghioasă aşa. Dacă cineva face o promoţie, poţi să îi spui publicului: nu poţi să cumperi ieftin, trebuie să cumperi scump pentru că te obişnuieşti să cumperi ieftin şi e rău. Când apare o analiză dintr-asta, trebuie să-ţi pui întrebări. Se înţeleg într-adevăr lucrurile? 4-5 ani de dobânzi negative în lume, putea România să stea izolată? Hai să zicem că reuşea. Am făcut ceva care este tranzitoriu. Am păstrat rata de politică monetară la 1,75%. Nu am coborât. Hai să zicem că sterilizam şi ţineam şi dobânzile în piaţă la 1,75% -2% cât sunt în prezent, ca nu cumva le-aţi dat românilor o iluzie. Ce se întâmpla cu cursul? Se aprecia, se făcea din nou 4, 3 şi ceva. Mai mult ca sigur că intrau capitalurile, că doar nu lucrăm cu nărozi în lume. Ăia sunt mai deştepţi decât noi", a arătat guvernatorul BNR.