(BCE) este de parere ca evolutia cursului de schimb va atrage atentia abia dupa depasirea nivelului de 1,22-1,25 dolari pentru un euro. De la inceputul anului, moneda europeana a castigat 12% fata de dolar. Acesta a cazut joi la cel mai scazut nivel, 1,1980, de la introducerea euro, in anul 1999. Reflectarea in Romania a cotatiilor monedei nationale in raport cu cele doua valute de referinta ale cosului valutar indica o apreciere a monedei nationale in termeni reali fata de cea americana cu peste 10%. Concomitent, leul a pierdut in fata monedei europene aproape 15 procente, cu putin peste 2% in termeni reali. Fata de cosul valutar format din 60% euro si 40% dolar, leul consemneaza o depreciere de 9,61%, cu aproximativ trei procente sub rata inflatiei. Depasirea pragului psihologic de 40.000 de lei pentru un euro a alertat toate institutiile implicate in supravegherea ritmului inflatiei. Daca pana acum – desi tinta de inflatie pentru anul in curs era deja amenintata – politica BNR de majorare a dobanzilor a incercat sa tina in frau aceasta problema, in detrimentul tintei de crestere economica, accelerarea ritmului de crestere a monedei unice europene a dat peste cap si politicile guvernamentale. Reactiile nu au intarziat sa apara. Sub amenintarea cresterii accentuate a preturilor la produsele alimentare de baza, premierul Adrian Nastase a anuntat ca Administratia Nationala a Rezervelor de Stat va elibera o cantitate de grau suficienta pentru a impiedica cresterea preturilor la produsele de panificatie. Alarmat de aceeasi crestere a monedei unice europene, Dan Ioan Popescu, ministrul industriilor, a declarat ca pana la sfarsitul anului nu va mari pretul la energie, gaze naturale sau combustibili. Toate aceste declaratii, cumulate cu decizia BNR de a creste dobanda de interventie, sunt masuri menite sa stopeze cresterea inflatiei. Problema este data insa nu de faptul ca avem de-a face cu o scadere programata, ci de amanarea cresterii inflatiei din 2003 in 2004. Ambele anunturi facute de oficialitati nu fac altceva decat sa amane cu o luna scumpirile, care astfel vor deveni anul viitor mai mari decat cele asteptate. Dupa cum ne-a declarat analistul financiar independent, Daniel Marinescu, aceasta politica antinflationista pe termen scurt „va genera o serie intreaga de dezechilibre. In realitate, anul viitor vor creste deficitele cvasifiscale, la fel si dobanzile, iar BNR va folosi in continuare ca principala parghie de mentinere a inflatiei politica cursului de schimb”. In aceste conditii, nu va mai putea fi vorba de o inflatie de 9% in 2004. De altfel, bancherii si-au previzionat bugetele pentru anul viitor bazandu-se pe o rata a inflatiei de 11% si chiar 13%, in unele cazuri.