De la introducerea sa in 1999, importanta euro in tarile candidate la aderare din centrul si estul Europei a crescut. Unele state, cum sunt Bulgaria si tarile Baltice, si-au legat monedele nationale de euro, prin introducerea consiliilor monetare. Altele isi raporteaza moneda la cosuri valutare in care euro este prezent. Acestea fiind circumstantele, problema care se pune in acest moment este daca si cand euro va inlocui monedele nationale din zona.
Modalitatea cea mai potrivita de introducere a euro, considera analistii Raiffeisen Zentralbank Austria, este procedura formala stipulata de Uniunea Europeana in cazul tarilor membre. Statele candidate nu pot decide liber daca pot sau nu sa adere la Uniunea Monetara, ci se angajeaza la aceasta, prin semnarea protocolului de aderare (in comparatie cu Marea Britanie sau Danemarca, pentru care UE a stabilit conditii preferentiale).
Din trei pasi, esticii adera la Uniunea Monetara
Trei sunt etapele aderarii la Uniunea Monetara. Prima se refera la negocierile de aderare si procesul de ratificare a tratatelor, inclusiv clarificarea aspectelor legale referitoare la intrarea in Uniunea Monetara. In anul 2004, aceasta prima etapa ar trebui sa se incheie.
Cea de-a doua are in vedere stabilirea unei valori fixe de schimb a monedei nationale in raport cu euro. Moneda nationala poate fluctua in jurul acestei valori fixe intr-un interval de ą15%. Mecanismul este o faza pregatitoare pentru aderarea ulterioara la Uniunea Monetara, estimata a se intinde pe o perioada de cel putin doi ani de zile din momentul intrarii in UE.
In anumite situatii, intervalul in care o moneda nationala poate fluctua este mai ingust. Ultima etapa consta in introducerea efectiva a euro si retragerea monedei nationale, durata procesului fiind apreciata la noua luni – un an de zile. Luand in considerare cei doi ani de zile necesari etapei a doua, statele candidate vor adera la Uniunea Monetara cel mai devreme in 2007.
Guvernele si cetatenii tarilor candidate sunt, deopotriva, interesati in introducerea euro cat de curand posibil. Entuziasmul lor este insa temperat de intarzieri inerente. Anul acesta in Ungaria, Republica Ceha si Slovacia au avut sau vor avea loc alegeri parlamentare, ceea ce inseamna ca 2002 nu poate fi un an al reformelor radicale. Polonia si Republica Ceha trebuie sa-si micsoreze simtitor deficitele bugetare in urmatorii ani, pentru a atinge limita de 3%. Este o problema pe care Slovenia a rezolvat-o (vezi tabelul). Datoria publica este relativ redusa in majoritatea acestor tari, iar, in ceea ce priveste inflatia, eforturile mentinerii acesteia la un nivel suportabil sunt vizibile. Cat despre ratele dobanzii, analistii Raiffeisen Zentralbank Austria apreciaza ca in viitorul apropiat vor fi reduse in vecinatatea valorii de referinta.
Romania nu este vedeta analizelor de tara
Aparte de indeplinirea preconditiilor de aderare, detaliate in tabel, ramane intrebarea daca are sens aderarea la Uniunea Monetara in viitorul apropiat. Gradul de deschidere al economiilor nationale si structura economica omogena au un rol important in formularea raspunsului. Referitor la primul criteriu, respectiv deschiderea economiilor nationale, in toate aceste tari exporturilor le revine o cota importanta in PIB (39% in Bulgaria, 60% in Republica Ceha, 57% in Ungaria, 29% in Romania). In plus, majoritatea acestor exporturi au ca destinatie finala UE.
In termenii structurii economice, o etapa de tranzitie indelungata inaintea introducerii euro este un avantaj. Argumentul de baza in sprijinul acestei afirmatii este ca diferentele dintre sectoarele economiilor in tranzitie si cele ale statelor membre UE sunt foarte mari, cu precadere in agricultura si sfera serviciilor. Sintetic, acestea sunt problemele ridicate de aderarea tarilor candidate la moneda unica europeana.
Ele au fost in parte discutate la cea de a 75-a aniversare a Raiffeisen Zentralbank Austria, care a avut loc la Viena in cursul saptamanii trecute. Ca o remarca, analizele de tara, extrem de detaliate pentru Polonia sau Cehia, de exemplu, acorda Romaniei un spatiu extrem de redus. Poate fi un indiciu al sanselor reale de aderare intr-un viitor apropiat.
Regimul valutar al catorva t~ri candidate la aderare
Moneda Regim valutar, referinta Observatii
Bulgaria, leva Consiliu monetar, raport fix Introdus in iunie 1997. Euro a inlocuit
de schimb leva/euro 1,95583. marca germana dupa 1 ianuarie 2002.
Croatia, kuna Curs flotant liber, interventia Prin planul de stabilizare demarat in
bancii centrale, euro moneda 1993, guvernul depune eforturi in
de referinta. vederea calmarii fluctuatiilor
violente ale cursului de schimb.
Cehia, koruna Curs supravegheat, interventia Din mai 1997, a fost abandonata
bancii centrale, euro moneda rata fixa de schimb in favoarea unui
de referinta. cos valutar alcatuit din USD si DM.
Marja de fluctuatie: ą7,5%.
Ungaria, forint Curs flotant liber, moneda de
referinta euro, marja de fluctuatie:
ą15% din paritatea 276,1 forinti/euro.
Romania, leu Curs supravegheat, referinta Introdus in august 1992. Banca
la un cos valutar alcatuit din centrala face eforturi de prevenire
euro si USD. a fluctuatiilor puternice a ratei reale
de schimb.
Preconditii de aderare la UE si situatia statelor candidate – criteriile maastricht
(in % si in % din PIB)
Inflatie Rata dobanzii Sold bugetar Datorie publica
2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001
Valoare de referinta 3,1 3,7 7,3 7,0 -3,0 60,0
EU-12 2,3 2,8 5,5 5,1 0,3 -1,4 71,0 68,8
Bulgaria 10,1 7,5 9,4 7,2 -1,1 -0,9 83,5 79,5
Republica Ceha 3,9 4,7 7,0 6,3t-4,4t-7,9t16,9t20,2
Estoniattt4,0t6,1t-*t-t-0,7t-0,2t6,5t6,1r
Ungariattt10,1t5,5t12,1t10,7t-3,0t-5,0t38,9t39,5r
Romaniatt45,7t34,4t-3,7t-t-t-3,0t32,7t30,3r
Slovaciattt12,1t7,3t8,0t7,9t-3,4t-3,9t25,1t36,0r
Sloveniattt8,9t8,5t-1,4t-t-t-1,0t-t25,7r
Turciattt54,9t54,5t-t-t-10,1t-16,8t49,5t85,1r
* date nedisponibiler
Comentariu: Candidatele la Uniunea Europeana sunt departe de indeplinirea conditiilor de preaderare (criteriile Maastricht).
