Nu este pentru nimeni o noutate faptul ca introducerea euro, la inceputul lui 1999, a fost unul din fenomenele cu influenta majora asupra economiilor din regiune, influenta egalata ca importanta poate doar de lansarea si in forma sa fizica. Care a fost impactul de pana acum al monedei europene asupra pietelor monetare, a actiunilor si obligatiunilor se poate vedea dintr-un recent raport al Bank for International Settlements. Pornind de la acest raport, nu sunt greu de extrapolat consecintele lan
Nu este pentru nimeni o noutate faptul ca introducerea euro, la inceputul lui 1999, a fost unul din fenomenele cu influenta majora asupra economiilor din regiune, influenta egalata ca importanta poate doar de lansarea si in forma sa fizica. Care a fost impactul de pana acum al monedei europene asupra pietelor monetare, a actiunilor si obligatiunilor se poate vedea dintr-un recent raport al Bank for International Settlements. Pornind de la acest raport, nu sunt greu de extrapolat consecintele lansarii in forma fizica a monedei unice europene, fiind practic vorba de o intensificare a acestor tendinte.
Astfel, conform raportului Bank for International Settlements, introducerea euro nu a eliminat doar riscul de schimb in cadrul statelor din zona euro, dar a avut un impact major si asupra inlaturarii unei mari parti a constrangerilor de natura tehnica, psihologica si legislativa, care, in trecut, condusesera la segmentarea pietelor monetare, a actiunilor si obligatiunilor pe criterii nationale. Ca urmare, noi posibilitati de dezvoltare au aparut si vor aparea in continuare pentru institutiile financare care imprumuta bani, dar si pentru cei care primesc acesti bani, ceea ce a dus la o intensificare a activitatii transfrontaliere de gen, din zona euro. Institutiile financiare au beneficiat, ca urmare a introducerii euro de accesul mai lesnicios la o baza mai mare de investitori, in vreme ce acele persoane fizice sau juridice care erau beneficiarii acestor bani au putut si va putea si in continuare opta pentru o gama mai variata de instrumente investitionale, pusa la dispozitie de un numar mai mare de ofertanti (banci, firme de leasing, fonduri mutuale si de investitii etc.). Totodata, va urma o serie de fuziuni si achizitii intre bancile europene, in ideea acoperirii cat mai eficiente a spatiului in care functioneaza euro. Concurenta va creste si ea, consumatorii de produse financiare putand acum sa faca mult mai usor comparatii intre ofertele diferitilor actori de pe piata. Investitorii in instrumentele de plasament cu venituri fixe vor acorda o atentie mult mai mare, de acum incolo, caracteristicilor individuale ale produselor si o mult mai mica atentie nationalitatii ofertantului. Ca urmare a cresterii concurentei, vom asista si la o micsorare a ratelor dobanzilor, costurile institutiilor financiare scazand ca urmare a economiilor rezultate in urma maririi bazei de clienti.
Pe piata valutara nu exista si nu vor exista schimbari majore in ceea ce priveste modul de functionare a acesteia. Comparativ cu marca germana, putem spune ca, in cel putin patru cazuri, avem de-a face cu asemanari. Astfel, in ceea ce priveste rolul de moneda ancora si de moneda folosita in tranzactii la nivel mondial si in ceea ce priveste volatilitatea si diferentele aparute intre cursul de vanzare si cel de cumparare, putem spune ca intre euro si marca nu se inregistreaza diferente majore.
Introducerea in 1999 a euro in tranzactiile internationale, ca moneda de cont, nu a beneficiat de un moment favorabil din punctul de vedere al activitatii pietei. Semne de declin al activitatii schimburilor de moneda se vedeau de la inceputul lui 1998, ca urmare a unei scaderi a lichiditatii pietei valutare.
Rolul euro ca moneda de referinta va creste
Lansarea euro, in 1999, a condus si la o scadere, de aproximativ 8%, a cifrei de afaceri a activitatii de schimb valutar la nivel mondial. Totusi, este greu de estimat in ce masura aceasta scadere a fost contracarata de cresterea tranzactiilor cu euro. Dupa cum arata unele studii, in intervalul 1998 – iulie 2000, volumul tranzactiilor cu euro a crescut comparativ cu volumul tranzactiilor ce implicau marca. Astfel, la sfarsitul celui de-al doilea trimestru din 2000, volumul tranzactiilor euro/yen era dublu fata de cel al tranzactiilor inregistrate pe marca/yen, iar cel al tranzactiilor euro/lira sterlina era de zece ori mai mare decat cel inregistrat in 1998 pentru tandemul marca/lira sterlina. Prin contrast, volumul tranzactiilor dolar/ yen si dolar/lira sterlina, in acelasi interval de timp, a ramas aproximativ constant. Aceste studii au la baza cresterea numarului de cotatii de pe Reuters. Alte studii ce iau in calcul concluziile si estimarile celei mai mari firme de brokeraj electronic (EBS) spun, insa, ca volumul tranzactiilor in euro a scazut, daca luam drept termen de comparatie predecesorii acesteia (marca germana, francul francez, belgian, gulden, pesetasul etc.). Iar pentru aceasta au si o teorie, si anume, ca disparitia posibilitatii de a specula pe cele 12 monede ce au fost inlocuite de euro a condus la o diminuare a trazactiilor. Unele estimari ale participantilor de pe cele mai importante piete financiare internationale arata o cale de mijloc intre cele doua teorii prezentate mai sus. Astfel, in intervalul considerat (1998 – iulie 2000), ei apreciaza ca s-a inregistrat o scadere a volumului tranzactiilor cu euro pe piele financiare din Londra si ZALrich, in vreme ce la Frankfurt si Tokyo se putea constata o intensificare a tranzactiilor cu euro comparativ cu cele efectuate in monedele predecesoare.
O problema interesanta este aceea care porneste de la intrebarea: „Tarile in curs de dezvoltare – Romania se numara printre acestea – vor folosi mai mult euro in tranzactii decat au facut-o in trecut cu monedele ce au fost inlocuite de acesta?” Datele furnizate de bancile centrale ale acestor tari indica faptul ca rolul euro in tranzactiile efectuate de ele pare a fi similar cu cel jucat de marca germana, pana nu cu mult timp in urma. Iar acest rol (de moneda de referinta in tranzactii) e jucat de euro in special in tarile din Europa Centrala si de Est (ECE). In afara statelor din ECE, rolul euro continua sa fie limitat, la fel cum a fost si cel jucat de marca germana. Practic, detronarea dolarului american din functia de moneda de referinta pentru restul statelor in curs de dezvoltare este un fenomen putin probabil a se produce in urmatorii trei-cinci ani.
Aparitia monedei europene, in forma fizica, e de asteptat insa ca va ajuta la sporirea tranzactiilor cu euro, in viitor, mai ales pentru statele din vecinatatea UE. Diferenta (ecartul) dintre cursul de cumparare si cel de vanzare a cunoscut o crestere, ce-i drept nu semnificativa, in cazul euro/USD, daca ne raportam la marca/USD. Prin comparatie, ecartul inregistrat intre vanzare si cumparare in cazul dolar/yen si dolar/lira sterlina a ramas aproximativ acelasi de-a lungul intervalului sau chiar a scazut.
Problema volatilitatii (termen utilizat pentru a desemna, in cazul nostru, amploarea si frecventa fluctuatiilor cursului de schimb al unei monede comparativ cu o alta) euro are o serie de implicatii extrem de importante in ceea ce priveste folosirea sa ca moneda de plasare a economiilor (moneda de portofoliu). Un euro stabil incurajeaza investitorii in a-l folosi.
Comparativ cu volatilitatea marcii germane, putem spune ca nu exista diferente mari in cazul euro, daca ne gandim la volatilitatea pe termen scurt.
In ceea ce priveste rolul de ancora (moneda de referinta in functie de care are loc evolutia monedei nationale a unei tari) al monedei unice europene, conform raportului Bank for International Settlements, ca acesta e limitat la tarile europene. Monedele care urmaresc indeaproape miscarile (de crestere sau scadere a) euro in raport cu dolarul sunt francul elvetian, coroana daneza si coroana slovaca. Coroana suedeza si cea norvegiana urmeaza doar in proportie de 75% fluctuatiile euro fata de dolar, in vreme ce forintul unguresc, lira sterlina si coroana ceha urmeaza doar in proportie de 50% fluctuatiile euro in raport cu dolarul. Puternic ancorate la dolar se dovedesc a fi leul romanesc, rubla ruseasca, si intr-o oarecare masura, zlotul polonez. O schimbare interesanta, ce avut loc dupa introducerea in 1999 a euro, se inregistreaza in cazul a doua monede din afara spatiului european: dolarul australian si cel neo-zeelandez. Daca in anii 90 aceste monede se aflau in sfera de influenta a dolarului, ele tind acum sa ocupe o pozitie intermediara, la fel ca lira sterlina. Tarile din Europa Centrala si de Est se vor raporta din ce in ce mai mult la euro, o data cu momentul aproprierii intrarii lor in UE.r
Ca urmare, in urmatorii ani vom constata o crestere a rolului euro, ca moneda de referinta si moneda de rezerva, mai ales in tarile europene, neincluse in acest moment in zona euro.tr
r
Efectele introducerii euro pe piata valutarar
r
A eliminat doar riscul de schimb in cadrul statelor din zona euro. r
Acces mai lesnicios pentru institutiile financiare la o baza mai mare de investitori.r
Acesul investitorilor la o gama mai variata de instrumente investitionale.r
Va creste concurenta pe pietele financiare din zona euro.r
Scaderea cifrei de afaceri a activitatii de schimb valutar la nivel mondial de aproximativ 8% in intervalul 1999 – iulie 2000. r
Accentuarea rolului de ancora al monedei unice europene pentru tarile europene ce nu apartin zonei euro.r