Cercetarea arată că aproximativ două treimi dintre români se declară în favoarea unui acord de comerţ liber şi investiţii între UE şi SUA (71%, în creştere cu 3 puncte procentuale), dar şi a unei politici de apărare şi securitate comune a statelor membre (69%, în scădere cu 6 puncte procentuale). Un nivel de susţinere similar este declarat şi pentru o politică externă comună (65%, -4pp), respectiv o politică energetică comună (65%, -7pp). Circa şase din zece români sprijină o piaţă unică digitală (62%, +3pp). Un procent similar se declară de acord cu extinderea într-o măsură mai mare a UE (61%, -4pp), precum şi cu o politică europeană comună privind migraţia (59%, -3pp). Peste jumătate dintre români susţin o Uniune economică şi monetară europeană (55%, 
-2pp). Cele două priorităţi care suscită o opoziţie mai puternică sunt cele referitoare la moneda euro (respectiv Uniunea economică şi monetară) şi la o politică comună privind migraţia, o treime dintre români declarându-se împotrivă. 

Eurobaromebru arată că, relativ la creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi realizarea de investiţii, la finalul anului 2016, doar jumătate dintre români considerau că situaţia financiară a gospodăriei lor este bună sau foarte bună, sub media europeană de 68%. Comparativ cu perspectiva începutului de an, a crescut numărul românilor (de la 13% în primăvară, la 18% în toamnă) care anticipează o înrăutăţire a situaţiei lor economice în următoarele 12 luni. 

În ceea ce priveşte situaţia locurilor de muncă, unul din cinci români o consideră satisfăcătoare la nivelul întregii ţări, în timp ce 46% sunt mulţumiţi de situaţia personală la locul de muncă. Perspectivele asupra locurilor de muncă în următoarele 12 luni sunt mai pesimiste în viziunea românilor, spre deosebire de toamna anului 2015, când un procent mai mare de cetăţeni (28% în 
2015, faţă de 21% în 2016) se aşteptau ca situaţia locurilor de muncă din propria ţară să se îmbunătăţească. La acest ultim aspect, aprecierea situaţiei viitoare în ceea ce priveşte locurile de muncă, România se situează la paritate cu media europeană (23%). 

Două treimi dintre români sunt în favoarea unei politici energetice comune europene. Românii consideră garantarea unor preţuri rezonabile pentru consumatori (41%) drept un obiectiv prioritar al unei astfel de politici, urmată de protejarea mediului înconjurător (28%) şi combaterea încălzirii globale (27%). 

De asemenea, la finalul anului 2016, 55% dintre români s-au declarat în favoarea unei monede unice, Euro, ca simbol al Uniunii economice şi monetare europene, în scădere însă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (63%). 

Ca urmare a crizei refugiaţilor, trei din cinci români au îmbrăţişat favorabil ideea de creare a unei politici europene comune privind migraţia, ponderea fiind însă sub media europeană (69%) şi semnificativ în scădere faţă de 2015 (66%). 

Realizatorii studiului precizează că în pofida atitudinii pozitive asupra liberei circulaţii a cetăţenilor, părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte aportul adus României de imigranţii din afara Uniunii. Astfel, 36% dintre români apreciază că există un aport pozitiv al imigranţilor în general, în timp ce 57% nu sunt de acord cu această premisă. Mobilitatea persoanelor din alte state membre ale Uniunii este percepută favorabil de 57% dintre români, comparativ cu cei doar 35% în favoarea imigraţiei persoanelor din state din afara Uniunii. Doi din cinci români consideră că măsurile pentru a combate imigraţia ilegală a persoanelor din afara Uniunii ar trebui luate preferabil la nivel naţional, mult peste media europeană de 24%, dar şi în creştere faţă de anul 2015 (24%). 

 AGERPRES