Un nou sondaj Eurobarometru arată că 94% dintre cetăţenii din toate statele membre ale Uniunii Europene spun că protecţia mediului este importantă pentru ei, informează marţi Comisia Europeană. Totodată, cercetarea relavă că industria şi comercianţii cu amănuntul ar trebui să facă un efort pentru a reduce ambalajele din plastic.
Potrivit rezultatelor sondajului dat marţi publicităţii de Comisie, 91% dintre cetăţeni au afirmat că schimbările climatice constituie o problemă gravă în UE. Dintre respondenţi, 83% consideră că pentru protecţia mediului este nevoie de legislaţie europeană.
În cazul României, au fost intervievate 1.081 persoane, în perioada 6 – 15 decembrie 2019. Conform sondajului, 87% dintre români au declarat că protecţia mediului este importantă pentru ei. Principalele patru probleme legate de mediu pe care românii le consideră cele mai importante sunt: poluarea aerului (45% din respondenţi, faţă de 46% în UE), poluarea râurilor, lacurilor şi a surselor de apă subterane (41% din respondenţi, faţă de 38% în UE), poluarea din surse agricole şi degradarea solului (37% din respondenţi, faţă de 30% în UE) şi cantităţile sporite de deşeuri (36% din respondenţi, faţă de 46% în UE).
Obiceiurile proaste de consum, un nărav al europenilor?
Sondajul arată că cetăţenii doresc să se ia mai multe măsuri de protecţie a mediului şi cred că responsabilitatea ar trebui să fie împărţită între marile companii şi industrie, guvernele naţionale şi UE şi cetăţenii înşişi. Cetăţenii intervievaţi consideră că metodele cele mai eficace de rezolvare a problemelor legate de mediu sunt „schimbarea modului în care consumăm” şi „schimbarea modului în care producem şi comercializăm”.
Potrivit rezultatelor sondajului, cele mai importante probleme de mediu sunt schimbările climatice, poluarea aerului şi deşeurile. Peste trei sferturi (78%) dintre respondenţi cred că aspectele legate de mediu au un efect direct asupra vieţii lor de zi cu zi şi asupra sănătăţii lor. Peste 80% dintre cetăţeni sunt îngrijoraţi în privinţa impactului substanţelor chimice din produsele de uz zilnic.
Este recunoscut faptul că ar putea fi nevoie de schimbări fundamentale. Măsurile de politică ce vizează reducerea deşeurilor de plastic şi a aruncării de gunoaie pe domeniul public se bucură de un sprijin puternic în rândul celor peste 27.000 de persoane intervievate, transmite Agerpres.
De asemenea, potrivit rezultatelor sondajului, cetăţenii cred că produsele ar trebui concepute în aşa fel încât să fie facilitată reciclarea plasticului, industria şi comercianţii cu amănuntul ar trebui să facă un efort pentru a reduce ambalajele din plastic, cetăţenii ar trebui învăţaţi cum să genereze mai puţine deşeuri de plastic, iar autorităţile locale ar trebui să asigure instalaţii de colectare mai multe şi mai bune pentru deşeurile din plastic.
Îmbrăcăminte din materiale reciclabile
De asemenea, sondajul a examinat atitudinile referitoare la industria îmbrăcăminţii, fiind înregistrate niveluri ridicate de îngrijorare în privinţa problemelor legate de mediu şi de condiţiile de muncă. Respondenţii au declarat că îşi doresc îmbrăcăminte care să dureze mai mult şi care să fie făcută din materiale reciclabile.
În sfârşit, respondenţii şi-au exprimat sprijinul şi pentru alte măsuri, cum ar fi investiţiile în cercetare şi dezvoltare, desfăşurarea mai multor activităţi de informare şi educare, încurajarea întreprinderilor în sensul implicării în activităţi sustenabile, precum şi exercitarea unui control legislativ mai strict.
„Rezultatele acestui sondaj nu ne miră deloc. Exact acestea sunt preocupările cetăţenilor pe care dorim să le abordăm prin Pactul ecologic european. Mă încurajează să văd că există sprijin pentru schimbările fundamentale pe care le vom face în societatea noastră şi în economia noastră şi că oamenii vor să contribuie în mod activ la această schimbare”, a afirmat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.
Sondajul a fost realizat în perioada 6 – 19 decembrie 2019 în cele 28 de state membre ale UE de la momentul respectiv. Aproximativ 27.500 de respondenţi din diferite grupuri sociale şi demografice au fost intervievaţi faţă în faţă, acasă, în limba maternă.