La momentul aderării, încrederea românilor în UE se situa la 65%, faţă de încrederea în UE din vechile statele membre, care urcase în primăvara anului 2007 la 55%, de la 42% în toamna anului precedent. 

Totodată, românii îşi păstrează viziunea mult mai optimistă decât media (67% vs 50%) asupra viitorului Europei, chiar dacă şi aceasta a înregistrat o scădere, dar nu la fel de dramatică, faţă de momentul aderării, când înregistra un procent de 75% (faţă de 69%, media europeană). 

Comparativ, pentru aceeaşi perioadă, încrederea în instituţiile naţionale a variat mai puţin şi a înregistrat o tendinţă contrară celei din ansamblul UE (de creştere a gradului de încredere pe plan naţional şi de scădere pe plan european), ea continuând să rămână sub media europeană. Astfel, încrederea în Parlamentul naţional a crescut de la 19% la 22% în România, respectiv a scăzut pe plan european de la 43% la 32%, în ultimii 10 ani. În ce priveşte guvernele naţionale, în România, gradul de încredere a crescut de la 19% la 29%, în timp ce pe plan european el a scăzut de la 41% la 31%, în aceeaşi perioadă. 

Raportul naţional mai relevă că susţinerea priorităţilor Uniunii Europene rămâne ridicată în rândul românilor, ea înregistrând valori între 55% în ceea ce priveşte Uniunea economică şi monetară şi 77% pentru libera circulaţie a persoanelor, respectiv dreptul de a locui, munci sau studia în oricare stat membru. De asemenea, două treimi dintre români declară că se simt cetăţeni europeni, iar trei cincimi dintre respondenţi apreciază ca realiste obiectivele Strategiei Europa 2020 privind ocuparea forţei de muncă în cadrul segmentului de vârstă 20-64 ani şi privind reducerea abandonului şcolar până la 10%. 

De asemenea, doi din trei români consideră că vocea Uniunii Europene contează pe plan mondial şi se declară în favoarea unei politici externe comune. Valorile care reprezintă cel mai bine Uniunea Europeană, în viziunea românilor, sunt drepturile omului (38%), democraţia (32%) şi pacea (27%). Nu în ultimul rând, românii apreciază că geografia este cel mai bun liant pentru sentimentul de comunitate dintre cetăţenii europeni (23%), aceasta fiind urmată de valori, respectarea statului de drept şi solidaritatea cu regiunile mai sărace (18%) şi de sistemul de îngrijire a sănătăţii, educaţia şi pensiile (17%). 

Comisia Europeană monitorizează evoluţia opiniei publice în statele membre UE, începând cu anul 1973. Studiile de tip Eurobarometru (standard, special, flash sau calitativ) se axează pe teme majore privind cetăţenia europeană: afaceri sociale, sănătate, cultură, societate informaţională, mediu, euro, apărare, extindere etc. În fiecare an sunt publicate rapoarte naţionale asupra evoluţiei opiniei publice, în cadrul studiului Eurobarometru standard. 

AGERPRES