Anunţate acum un an, eurobondurile româneşti au fost scoase pe tuşă din cauza contextului internaţional nefavorabil. Săptămâna trecută însă, acestea au fost lansate pe nepusă masă.
Obligaţiunile în euro emise de statul român (eurobonduri) au apărut din nou pe ecranele platformelor de tranzacţionare, după o lungă absenţă. Săptămâna trecută, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe pieţele internaţionale 750 de milioane de euro, ce vor fi rambursate peste zece ani.
„Cine zice că hei-rupismul nu funcţionează şi la nivel înalt“, „de ce a trebuit să fie o mişcare surpriză?!“, au fost reacţiile analiştilor străini. Aceştia văd în emisiunea de eurobonduri o mişcare nu tocmai inspirată. Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului de Finanţe, care aveau nevoie să se împrumute, în condiţiile în care luna aceasta avem vârf de plată la datoria externă, trebuind rambursate 600 milioane de euro în contul unei emisiuni mai vechi de titluri, vor să lase impresia că au mai bifat un succes.
Finanţele au anunţat că eurobondurile lansate miercurea trecută au o dobândă de 6,5% pe an. Costul total s-a ridicat însă la aproape 6,7% pe an, din cauza faptului că titlurile au fost vândute sub valoarea nominală, preţul de emisiune fiind stabilit la 98,59% din aceasta. La un asemenea randament, cererea a fost mai mare decât oferta. Investitorii au dat ordine de achiziţie pentru 1,3 miliarde de euro, iar statul a acceptat 750 de milioane de euro. Oferta a durat doar două-trei ore, ministerul spunând stop după acest interval din cauză că nivelul de dobândă cerut de investitori începuse să crească, spune Daniel Nanu (foto), şeful trezoreriei.
Dacă, pe plan intern, lansarea eurobondurilor a fost ţinută secretă, pe plan extern, a existat totuşi o promovare: mai multe întâlniri organizate de băncile care au intermediat împrumutul, UBS, Credit Suisse şi EFG Eurobank, în Frankfurt, Londra, Atena, Amsterdam şi Viena. În cadrul acestor întâlniri, reprezentanţii Ministerului de Finanţe şi ai BNR au fost puşi faţă în faţă cu potenţiali investitori. „Decizia finală asupra lansării emisiunii a venit ca urmare a reacţiei pozitive şi a interesului deosebit exprimat de mediile investiţionale“, se arată într-un comunicat al Ministerului de Finanţe.
Alte două ţări est-europene au lansat eurobonduri în ultimele două săptămâni. Iar rezultatele acestora pun în umbră succesul României: Cehia a atras două miliarde de euro, tot pe zece ani. Însă cuponul, de 5%, a fost mai mic decât cel obţinut de România. În cazul Ungariei, cuponul a fost de 5,75%. Explicaţia pentru condiţiile mai avantajoase obţinute de cele două ţări sunt ratingurile mai bune ale acestora, potrivit reprezentanţilor ministerului.
Ultimele emisiuni
2001 – 600 milioane de euro, pe 7 ani, dobândă 10,625%
2002 – 700 milioane de euro, pe 10 ani, dobândă 8,5%
2003 – 700 milioane de euro, pe 7 ani, dobândă 5,75%
2005 – Primăria Bucureşti, 500 milioane euro, pe 10 ani, dobândă 4,125%
Pro si contra
Plusuri – Ministerul Finantelor
NEVOIE. Reprezentanţii ministerului spun că în iunie trebuie să ramburseze 600 de milioane de euro în contul eurobondurilor lansate în 2001.
COSTURI. Randamentul de 6,7% este foarte bun comparativ cu cel ce ar fi fost obţinut dacă eurobondurile
erau lansate acum 2-3 luni, de 7,5%-7,75%, potrivit reprezentanţilor Trezoreriei.
TERMEN. Ministerul de Finanţe susţine că prin optarea pentru un termen mai lung, de 10 ani, România extinde curba randamentelor, care se întindea doar până în 2012.
Minusuri – Analistii
NEPLANIFICARE. De vârful de plată la datoria externă se ştia de mult, iar suma ar fi trebuit să fie cuprinsă în buget, susţine analistul Matei Păun de la BAC Investment.
COSTURI. 6,5% la euro este o dobândă foarte mare. Dacă eurobondurile ar fi fost lansate în urmă cu un an, s-ar fi putut obţine un cupon de circa 4%. Chiar şi băncile locale au acces la finanţări în euro mai ieftine (5%-6%).
TERMEN. Matei Păun arată că reprezentanţii Finanţelor nu au fost inspiraţi optând pentru un termen atât de lung, în condiţiile în care dobânzile pe plan internaţional sunt la un nivel ridicat, iar investitorii asociază României un risc ridicat. „Deşi sunt sigur că nu aceasta a fost intenţia lor, mesajul transmis de investitori este că perspectivele se vor înrăutăţi“.
Investitori
Şeful Trezoreriei, Ştefan Nanu, a reuşit să atragă cei mai mulţi investitori pentru recenta emisiune de eurobonduri din rândul grecilor, unul dintre aranjorii împrumutului fiind grupul financiar elen EFG Eurobank
