”În urma zvonurilor apărute în media de azi, citând surse din Parlamentul European şi făcând referire directă la persoana mea, în calitate de europarlamentar liberal membru al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie din PE, declar public că nu am fost, nu sunt şi nu voi fi în favoarea ACTA. În cazul în care ACTA se va vota în Parlament, votul meu va fi împotrivă. Părerile mele despre ACTA le-am făcut publice în diverse comunicate de presă şi interviuri ce mi-au fost solicitate pe acest subiect. Nu aş vrea ca publicul din România să fie informat greşit cu privire la intenţiile mele şi nici nu vreau să se creadă că sunt genul de persoană care-şi schimbă opiniile de la o săptămâna la alta, aşa cum se insinuează în articol’, explică Adina Vălean, într-un comunicat de presă.

Plenul Parlamentului European se va pronunţa în luna iulie asupra controversatului acord, după ce la 26 aprilie Comisia pentru Comerţ Internaţional a PE (INTA) a amânat cu o lună, pentru iunie, votul decisiv în privinţa ACTA, în contextul în care raportorul în acest dosar sensibil şi-a prezentat oficial recomandarea ca tratatul să fie respins.

Raportorul britanic David Martin, din partea grupului Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, a cerut oficial colegilor săi să respingă acordul, în cadrul unei noi dezbateri în INTA, comisia principală din PE în dosarul ACTA. Pentru a intra în vigoare, acordul are nevoie de aprobarea Parlamentului European, care nu poate aduce însă amendamente.

Negociat între Uniunea Europeană, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA vizează combaterea contrafacerii în sens larg, de la medicamente la filme sau produse muzicale descărcate ilegal pe internet.

Negocierile referitoare la ACTA au început în iunie 2008 şi s-au încheiat în noiembrie 2010, după 11 runde de negocieri. Anunţul privind semnarea oficială a acordului a fost făcut în luna ianuarie a acestui an. La fel ca în cazul tuturor acordurilor internaţionale, negocierile în numele Uniunii Europene au fost conduse de Comisia Europeană, care a acţionat pe baza unui mandat din partea Consiliului.

Procesul de ratificare a acordului este în prezent în curs de desfăşurare în ţările semnatare, iar în cadrul Uniunii Europene, pentru a putea intra în vigoare, acordul trebuie ratificat de statele membre şi aprobat de Parlamentul European.

Încă de la anunţul din ianuarie privind semnarea sa, ACTA a provocat critici vehemente şi numeroase proteste în stradă.

Comisia Europeană a decis trimiterea ACTA la Curtea Europeană de Justiţie, în contextul îngrijorărilor exprimate în Europa cu privire la posibila incompatibilitate a acordului cu Carta drepturilor fundamentale a UE. Executivul comunitar a mai cerut Parlamentului European să nu ia o decizie asupra ACTA până când CEJ nu-şi va exprima propria opinie.

România, semnatară a ACTA, a anunţat la 24 februarie că va amâna ratificarea acordului până la pronunţarea Curţii Europene de Justiţie, după ce mai multe state suspendaseră la rândul lor procesul de ratificare, scrie Agerpres.