Al Doilea Război al Gazelor
Aceasta a fost a doua închidere majoră a fluxurilor de gaz rusesc către Europa în mai puțin de trei ani, un eveniment care reflectă tensiunile geopolitice și economice dintre Rusia și Uniunea Europeană, agravate de conflictul din Ucraina, notează Corriere Della Sera.
Istoria ”războiului gazelor”
Prima oprire a livrărilor a avut loc în 2022, la scurt timp după invazia Ucrainei de către Rusia. Vladimir Putin a întrerupt aprovizionarea cu gaze, impunând condiții dure clienților europeni și încercând să folosească resursele energetice ca instrument de presiune.
În paralel, sabotajele de la gazoductul Nord Stream 1 și refuzul Germaniei de a deschide Nord Stream 2 au agravat criza energetică din Europa.
Aceste evenimente au dus la o explozie a prețurilor, care au urcat de la mai puțin de 20 de euro pe megawatt-oră la peste 300 de euro în vara lui 2022.
Soluțiile luate de țările europene
Pentru a contracara criza, Italia și alte țări europene au fost nevoite să se adapteze rapid. Implementarea regazificatoarelor mobile de gaz lichefiat, majoritatea din Qatar, și semnarea unor noi acorduri de aprovizionare cu Algeria au contribuit la normalizarea situației. Cu toate acestea, Europa nu a impus sancțiuni asupra gazelor rusești, continuând să depindă parțial de resursele Moscovei.
În ciuda acestor măsuri, al doilea război al gazelor a dus la o creștere semnificativă a prețurilor de pe piața europeană. Prețul gazului la TTF din Amsterdam a crescut marți cu 4,1%, depășind 50 de euro pe megawatt-oră, o valoare care nu mai fusese atinsă de 15 luni. Aceasta reprezintă o creștere de 66% în ultimul an și o creștere de 29% în ultimele două săptămâni.
Efectele asupra Europei
Epicentrul acestui conflict energetic este Sudzha, unde Gazprom transporta metan către Europa prin Ucraina. În prezent, fluxul este complet întrerupt, iar Ucraina refuză să reînnoiască acordul de tranzit, evitând astfel să furnizeze venituri suplimentare Moscovei, care ar putea sprijini eforturile de război. Acesta este un punct de dispută major între Kiev și unele state europene, care se confruntă acum cu prețuri mai mari și cu riscul unor facturi uriașe pentru încălzire și electricitate.
În plus, există tensiuni între liderii europeni și ucraineni. Prim-ministroii naționaliști ai Slovaciei și Ungariei, Robert Fico și Viktor Orbán, au încercat să găsească soluții pentru a achiziționa gazul rusesc în mod indirect, dar Zelenski a refuzat orice compromis care ar putea contribui la finanțarea războiului din Ucraina. În acest context, Fico a amenințat cu întreruperea furnizării de electricitate către Ucraina, ceea ce ar adânci și mai mult criza energetică a Kievului.
Decizia Ucrainei de a nu sprijini acordurile care ar facilita fluxurile de gaze rusești transmite un mesaj clar către Europa: Kievul refuză să ajute la finanțarea regimului lui Putin. Aceasta reflectă frustrarea față de lipsa unui sprijin mai consistent din partea Europei, care, în ciuda declarațiilor, a fost mai lentă și mai puțin implicată decât Statele Unite în sprijinul financiar și militar acordat Ucrainei. În acest context, Ucraina a refuzat să cedeze presiunilor din partea unor lideri europeni, reafirmându-și angajamentul de a nu facilita continuarea războiului.
