Tandemul franco-german se concentrează pe dezvoltarea unui nou avion de vânătoare, iar Spania, pe achiziţionarea a 60 de aparate americane de tip F-35 - care costă 120 de milioane de euro pe unitate -, însă principala ameninţare la adresa europenilor - războiul cibernetic - nu poate fi combătută cu avioane, relatează luni cotidianul El Pais, care notează că, în urmă cu 20 de ani, acest scenariu al războiului cibernetic părea de domeniul SF.
Publicaţia spaniolă, citată de Agerpres, aminteşte că în urmă cu 10 ani Estonia a fost victima primului atac cibernetic, iar în prezent atacuri cibernetice de anvergură mondială au loc trimestrial. Şi totuşi, războiul cibernetic nu este decât la început, avertizează El Pais.
Europa riscă să se tranforme în primul câmp de luptă cibernetică regional, însă reprezentanţi din domeniul securităţii nu elaborează mijloace de apărare adecvate – şi de aici şi succesul atacurilor – şi nici nu-şi informează cetăţenii despre acest pericol. Dovada că pericolul este foarte mare o reprezintă în prezent Ucraina unde, de patru ani de zile, hackeri susţinuţi de puteri de stat – Occidentul dă vina pe Rusia – provoacă deconectarea reţelei electrice, sistează accesul la internet sau blochează pagini oficiale şi reţele de telefonie.
Atacuri mondiale recente cu virusul WannaCry şi Petya sunt văzute drept teste înaintea unei ofensive la scară mare împotriva Occidentului. Analişti de la Cooperative Cyber Defence Centre of Excellence, apropiat NATO, se întreabă într-un studiu recent dacă Rusia pregăteşte atacuri cibernetice împotriva unor infrastructuri critice.
Grupuri ruse de spionaj cibernetic, precum Fancy Bear şi Cozy Bear, au înregistrat 'succese' răsunătoare. În 2015, Franţa a dat vina pe unul dintre aceste grupuri de atacul asupra postului TV5, a cărei emisie a fost întreruptă două zile la rând în timp ce pe site-ul său piratat era afişat steagul grupării teroriste Statul Islamic (SI). Recent, preşedintele francez Emmanuel Macron a acuzat Moscova de atacuri cibernetice asupra campaniei sale electorale.
Sunt exemple, ca multe altele – NATO înregistrează 500 de atacuri pe lună -, că ameninţarea creşte şi are ca obiectiv politic evident slăbirea adversarului. Ucraina a înregistrat o altă premieră, după ce a pierdut 20% din tunurile D-30 Howitzer, distruse în bombardamente efectuate de rebeli proruşi din estul ţării. Nimeni nu înţelegea cum anume erau localizate. Descoperirea a provocat stupoare: hackeri ruşi au introdus un malware denumit Agentul X într-o aplicaţie dezvoltată de o oficialitate ucraineană pentru a controla aceste tunuri. Datorită Agentului X, ruşii localizau tunurile în momentul în care cineva deschidea aplicaţia.
Riscul ca atacurile cibernetice din Ucraina să treacă frontierele către est este mare şi două informaţii difuzate recent îl prezic. Kievul şi-a reiterat intenţia de a adera la NATO, o idee văzută de Rusia drept o agresiune la adresa sa. Şi, totodată, Alianţa Nord-Atlantică a anunţat că aliaţii vor activa articolul 5 al tratatului – apărarea reciprocă – dacă unul dintre aliaţi suferă un atac cibernetic.
Totodată, serviciile secrete germane au citat spionajul cibernetic drept una dintre principalele ameninţări pentru Germania şi identifică drept potenţiali agresori în acest domeniu ţări precum Rusia, China şi Turcia. În plus, autorităţile germane se tem de eventuale atacuri cibernetice în timpul alegerilor federale din septembrie, aşa cum s-a întâmplat în Franţa sau în SUA. În fine, Estonia tocmai a luat o măsură originală de apărare, aminteşte El Pais. Pentru a-şi proteja datele oficiale, Estonia va păstra la Luxemburg o copie de siguranţă: o 'ambasadă de date', aşa cum a fost denumită această iniţiativă.