Pandemia de coronavirus a pus la grea încercări sistemul medical din întreaga lume și încă o va mai face. Jan Cienski a relatat o opinie cu privire la regiunea care are mai puțini medici și cheltuie mai puțin pentru sănătate decât Europa de Vest.
Europa Centrală a fost puțin atinsă de primul val al pandemiei de coronavirus, dar acum situația e mult mai rea – și amenință să copleșească sistemele medicale ale multor țări membre mai sărace ale UE.
În primăvară, țări precum Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia și altele din regiune au luat măsuri dure rapid – închizând frontierele, carantinând populația, închizând școlile, restaurantele, barurile și majoritatea magazinelor. Ca urmare, numărul de infectări a fost semnificativ mai mic decât în Europa de Vest. Slovacia a fost chiar comparată cu Noua Zeelandă, ca exemplu de urmat pentru restul lumii.
Dar o vară mai relaxată combinată cu redeschiderea școlilor, plus unele mesaje mixte din partea politicienilor, toate au contribuit la declanșarea unei creșteri uriașe a infectărilor.
„Cred că plătim prețul comportamentului nostru din august: petreceri, călătorii în Croația și la Balaton, tabere preșcolare, etc.”, a spus un medic ungur, care a vorbit sub condiția anonimatului.
Lider este Republica Cehă, care are cea mai mare rată de infectări din UE, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor. În timpul verii, cifra a fost în jur de 200 de cazuri pe zi, dar a început să crească în septembrie și a crescut mai mult în octombrie, atingând vineri un record zilnic de 8.618.
Restul Europei Centrale se află pe o traiectorie paralelă. Slovacia are de 10 ori mai multe cazuri zilnice decât la sfârșitul verii, iar în Polonia creșterea are un ritm similar, atingând sâmbătă un record de 5.300 de cazuri noi. Ungaria a trecut de la doar nouă cazuri noi pe 2 august, la 1.374 sâmbătă, în timp ce cazurile în România s-au triplat față de vară, la 3.517 vineri.
Creștere accentuată din toate punctele de vedere
Ratele de deces, precum și spitalizările și numărul de pacienți cu ventilatoare, înregistrează, de asemenea, o creștere accentuată. Aceasta este o problemă pentru o regiune – cu excepția Republicii Cehe – în care cheltuielile cu asistența medicală și numărul de medici și asistenți medicali sunt mult sub nivelurile din Europa de Vest.
„Situația nu arată bine”, a spus Konstanty Szułdrzyński, medic la Spitalul Universitar din Cracovia. „Încă avem rate de deces relativ scăzute, dar avem o problemă. Dacă încep să crească, nu avem niciun instrument care să oprim ritmul”.
El a prezis că Polonia va fi capabilă să facă față pandemiei, dacă noile infectări vor rămâne în jur de 2.000 pe zi – mai puțin de jumătate din cifra înregistrată în ultimele zile.
Virusul a pus presiune asupra sistemelor de sănătate care experimentează de mult timp probleme cu lipsa resurselor și niveluri ridicate de infecții luate din spitale.
Ungaria se mândrește cu o educație medicală de înaltă calitate – cu studenți străini care merg la universitățile sale medicale – dar mulți medici unguri pleacă pentru locuri de muncă mai bine plătite în Europa de Vest. Atât medicii, cât și pacienții se plâng adesea de condițiile proaste din spitalele din Ungaria – pandemia exacerbând îngrijorările.
Situaţia este similară în alte țări. Deși salariile mai mari țin acum medicii polonezi acasă, în anii precedenți mulţi angajaţi din sistem au plecat pentru a lucra pe salarii mai mari, iar această lipsă nu a fost niciodată acoperită. Este și mai rău în cazul asistenților medicali.
Polonia are doar 237 de medici la 100.000 de locuitori, cel mai scăzut nivel din UE, potrivit Eurostat. Ungaria are 338 și Slovacia 352, în timp ce Germania are 431.
Când vine vorba de asistenți medicali, România are doar 73,9 la 100.000 de locuitori, iar Polonia are 510, în timp ce Germania are 1.106.
Cheltuielile pentru îngrijirea sănătății sunt, de asemenea, mult mai mici ca procent din PIB. Începând din 2017, România a cheltuit doar 5,2% din PIB pentru sănătate, cel mai mic procent din UE, în timp ce Polonia a cheltuit 6,5% și Ungaria 6,9%, potrivit datelor UE. Republica Cehă a cheltuit 7,2%, ceea ce o apropie de media UE, de 9,9% din PIB.
Asta înseamnă că sistemele medicale din Europa Centrală nu au capacitatea de a face față unei urgențe de lungă durată, cum ar fi COVID-19.
„Sistemul nostru era la limita eficacității chiar înainte de pandemie”, a spus Szułdrzyński, subliniind timpii lungi de așteptare și rezultatele mai slabe pentru boli precum cancerul. „Dacă dedicăm toate resursele și timpul nostru coronavirusului, o problemă și mai mare este că sistemul nu va mai putea trata ceilalți pacienți”.
Și aici tendința pare sumbră. În acest weekend, Polonia a raportat 4.924 de paturi de spital ocupate de pacienți cu COVID-19 – din 11.000 disponibile – și 383 de ventilatoare în uz, aproape dublu față de săptămâna anterioară.
Timpii de testare
În întreaga regiune, există plângeri conform cărora autoritățile nu efectuează suficiente teste.
Mulți medici unguri și cetățeni obișnuiți spun că numărul real (de cazuri) este probabil mult mai mare, deoarece autoritățile mențin definiții restrânse cu privire la cine este eligibil pentru testare prin sistemul național de sănătate.
„Ar trebui făcute mai multe teste”, a spus Ferenc Falus, care a lucrat ca șef al serviciilor medicale în Ungaria, între 2007 și 2010.
Experții spun că, deși există multe facilități în Ungaria unde testele ar putea fi procesate, relativ puține laboratoare au primit licențe pentru gestionarea testelor de coronavirus. Și, deși autoritățile ungare au indicat în ultimele zile că lucrează pentru a spori capacitatea de testare, nu este clar câte teste suplimentare vor fi disponibile.
Un indiciu că se efectuează prea puține teste este nivelul foarte ridicat de rezultate pozitive. În Polonia, sâmbătă, 18% dintre teste au fost pozitive. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății a atenționat guvernele că procentul rezultatelor pozitive ale testelor ar trebui să fie sub 5%.
János Mucsi, un pneumolog ungar care a tratat pacienți cu coronavirus, a spus că lipsa unor teste suficiente amenință stabilitatea sistemului de sănătate.
„Facem suficiente teste atunci când 95 la sută din testele efectuate sunt negative, nu este cazul acum, ceea ce înseamnă că nu facem suficiente teste”, a spus Mucsi. „Nu îi putem urmări pe cei care infectează – super-propagatorii – și astfel mulți se vor infecta, și mai mulți vor ajunge la spital, vor muri din ce în ce mai mulți, sistemul de sănătate va fi epuizat.”
Reacții politice
Guvernele încep să reacționeze.
Polonia a declarat sâmbătă întreaga țară „zonă galbenă”, cu unele regiuni „roșii” cu risc foarte ridicat. Toată lumea trebuie acum să poarte măști când iese afară, iar orarul barurilor și restaurantelor a fost restricționat.
Republica Cehă a declarat stare de urgență pentru 30 de zile, la 1 octombrie; începând de luni, intră în vigoare o serie de noi restricții, inclusiv încetarea predării în direct în universități, și orar limitat pentru centrele de fitness, restaurante, baruri și evenimente culturale. Slovacia își desfășoară armata pentru a ajuta spitalele și are în vedere plasarea în carantină a regiunilor cu rate ridicate de infectare.
Guvernul ungar a anunțat luna aceasta creșteri salariale pentru medici, în timp ce frontierele țării – cu unele excepții – rămân închise pentru străini.
„Dacă ne unim forțele, împreună vom reuși din nou, fără a trebui să închidem țara”, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, într-un interviu de televiziune, miercuri seară.
„Scopul nostru strategic este de a reduce mai întâi numărul deceselor și de a îngriji persoanele în vârstă”, a declarat sâmbătă premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Politicienii sunt acuzați că poartă parțial vina pentru explozia de noi cazuri, deoarece în urmă cu doar câteva săptămâni erau dornici să minimizeze temerile legate de coronavirus.
În iulie, Morawiecki a spus că pandemia este „în retragere”. Jarosław Kaczyński, liderul partidului Dreptate și Justiție, de guvernare, nu a purtat mască în timpul ceremoniei de săptămâna trecută de învestire a noului guvern. Noul ministru al educației, Przemysław Czarnek, și-a vizitat bunica la spital, săptămâna trecută. Apoi, a fost diagnosticat cu COVID-19, iar în spital există un focar mare de virus.
Orbán (și unii politicieni de opoziție) de multe ori nu au purtat măști în public, dar asta s-a schimbat în ultimele săptămâni. A existat și o controversă atunci când ministrul de externe Péter Szijjártó a fost fotografiat pe un iaht, în Croația, după ce Orbán le-a cerut oamenilor să rămână în Ungaria peste vară.
„Semnalul venite de la nivel înalt nu este bun”, a spus Szułdrzynski.