Ben Hall a scris o opinie pentru The Financial Times cu privire la marea problemă a Europei Centrale. Potrivit acestuia, cutremurele politice din ultima vreme au demonstrat că statul de drept este principala problemă cu care se confruntă Europa.
Dacă problemei i se va permite să scape de sub control ea se va transforma într-o amenințare existențială la adresa UE, iar o răfuială ar putea deveni dificil de evitat, arată The Financial Times.
Trei cutremure politice survenite în decurs de trei zile în Europa Centrală evidențiază faptul că protejarea statului de drept a devenit o chestiune fundamentală pentru UE – și că a-i permite să scape de sub control ar constitui o amenințare existențială la adresa Uniunii.
Tribunalul constituțional al Poloniei a lansat joi o bombă asupra ordinii legale a UE printr-o decizie care afirmă că acele elemente ale legislației UE care se referă la independența judiciară sunt incompatibile cu constituția poloneză.
Alegătorii cehi și-au acordat sâmbătă votul opoziției de centru-dreapta la alegerile generale, sancționându-l pe premierul Andrej Babis. De când a devenit premier, în 2017, Babis a fost permanent urmărit de acuzații de fraudă și conflict de interese legate de subvențiile primite de la UE de imperiul lui de afaceri.
În aceeași zi, austriecii au fost uimiți să afle că Sebastian Kurz, cancelarul lor considerat cândva copilul minune al conservatorismului european, și-a depus demisia după ce fusese numit drept suspect într-o anchetă de corupție privind plăți făcute de guvern pentru a fi prezentat favorabil în presă.
Kurz neagă toate acuzațiile, nu a fost inculpat pentru vreun delict și va încerca probabil să revină în funcție dacă și când va reuși să-și reabiliteze numele. Însă faptul că a fost nevoit să demisioneze constituie dovada că în țara lui statul de drept funcționează. E dificil să-ți imaginezi că ai putea vedea același respect față de lege și în Polonia actuală.
Babis a respins acuzațiile de corupție care i se aduc, însă anchetatori perseverenți, ajutați și de procurorul general al țării și de curtea de audit a UE, au menținut dosarul deschis. Afaceristul miliardar va ajunge aproape sigur în opoziție, întrucât celelalte partide din parlament îl consideră prea toxic pentru a putea colabora cu el.
Presiunea politică la care sunt supuși judecătorii și procurorii este mult mai mare în Polonia comparativ cu Austria sau Cehia. Dar, afirmă Daniel Hegedüs de la German Marshall Fund din Berlin, toate aceste trei evenimente evidențiază aceeași idee: „Fără stat de drept nu poți avea nici democrație, nici un cadru de lucru pentru lupta anticorupție”.
Verdictul curții poloneze echivalează cu respingerea aplicării uniforme a legislației UE la nivelul celor 27 de state membre. Dacă judecătorii polonezi vor aplica efectiv verdictul, ceea ce e îndoielnic, normele UE vor înceta treptat să se mai aplice. Polonia ar ieși de facto, puțin câte puțin, din Uniune, deși formal ar rămâne în cadrul ei.
Abuzurile din Europa
Abuzul politic de putere în Europa nu e nicidecum vreo noutate sau un aspect limitat doar la fostele state comuniste. Numai că până acum constituia în principiu doar o problemă națională. Chiar și atunci când Viktor Orban al Ungariei s-a întors la putere, acum un deceniu, și a început să demanteleze mecanismele democratice de verificare și echilibru și să reducă la tăcere presa independentă, Uniunii nu i-a fost greu să bage gunoiul sub preș, afirmă Heather Grabbe de la Open Society Foundations din Bruxelles.
Însă putregaiul s-a întins și la Polonia, în vreme ce Bulgaria și – într-o mai mică măsură – România au și ele probleme mari cu corupția și nepotismul. Luate toate la un loc, ele reprezintă o proporție mult mai mare din cheltuielile UE. Politicienii și contribuabilii din țările mai bogate ale blocului nu mai sunt acum dispuși să închidă ochii, afirmă Grabbe, mai cu seamă atunci când oligarhi pro-guvernamentali care au tras foloase de pe urma mărinimiei UE se folosesc de presă pentru a ataca Uniunea.
„Această combinație dintre corupție, banii europeni și propaganda anti-UE este acum lucrul care agravează mult mai mult problema, comparativ cu înainte, și o face mai greu de soluționat”, a declarat Grabbe.
Comisia Europeană, care până acum a tins să trateze cu mânuși chestiunea statului de drept, se află sub o presiune intensă din partea mai multor guverne și a Parlamentului European pentru a adopta o linie dură și a îngheța fondurile UE.
În privința Poloniei, președinta Comisiei Ursula von der Leyen se confruntă cu o dilemă dificilă: să adopte o poziție fermă și să protejeze principiile independenței judiciare ori să facă un compromis pentru a evita o confruntare tot mai aprinsă și mai debilitantă care ar putea bloca procesul decizional al UE. Faptul că Varșovia a publicat marți decizia tribunalului constituțional, care a intrat astfel în vigoare, micșorează spațiul de manevră pentru un compromis. O răfuială pe tema statului de drept s-ar putea să fie dificil de evitat.