Luand orice lista de invingatori si invinsi in tranzitie, Europa Centrala apare ca o poveste de mare succes, dar cu Balcanii si CSI tarandu-se in mizerie. Este ingrijorator ca mai bine de jumatate din populatia din Europa Centrala spune in sondaje ca nu este multumita de sistemul economic actual si ca duce dorul economiei socialiste pe care a abandonat-o acum zece ani.
Cei care interpreteaza sondajele sunt de parere ca acest fapt este un indicator al deziluziei provocate de tranzitie, nu un semn ca oamenii ar vrea sa se intoarca la vechiul regim. Si aceasta din cauza ca schimbarile au adus indiscutabil un beneficiu practic tuturor tarilor din fosta Europa comunista: o crestere masiva a libertatii in sensul cel mai larg .
Democratia a adus, fara indoiala, libertatea, dar piata libera trebuia sa ridice standardele de viata, care sunt cu mult sub cele ale populatiei din Vest. Daca, dupa zece ani de reforma, multi oameni se simt mai rau decat inainte, se pare ca ceva nu a mers cum trebuie.
Pentru Europa Centrala, cel putin, exista semne ca aceasta situatie este temporara. Inegalitatea crescanda este parte integranta din tranzitia catre o piata libera si, pe masura ce economia devine mai competitiva, standardele generale de viata cresc. Cu toate acestea, in Balcani si CSI reforma facuta la repezeala nu inseamna numai o mai mare saracie si economii sovaitoare, ci si faptul ca cei putini la numar care au beneficiat de schimbari isi pot proteja acum castigurile, blocand continuarea reformei.
Germania de Vest a dus in carca Estul
Privind lucrurile in fata, costurile sociale ale tranzitiei in intreaga Europa de Est sunt inspaimantatoare. In 1989, conform Bancii Mondiale, mai putin de 4 % din populatie traia sub pragul de saracie – acum, acest procent a ajuns la aproximativ 40 %. Relatarile cele mai socante sunt concentrate in fosta Uniune Sovietica si Balcani. Dar chiar si in Europa Centrala, numai 25 – 30% din populatie s-a bucurat de o crestere reala a veniturilor, in timp ce 20% s-a confruntat cu o scadere semnificativa.
Pentru a vedea de ce tranzitia nu a reusit sa aduca prosperitate, trebuie sa privim dincolo de suprafata. Imaginea generala face ca doua probleme diferite sa devina neclare: costul desfiintarii fostului sistem si cresterea masiva a inegalitatii care a insotit tranzitia catre piata libera. „Oamenii asociaza tranzitia cu niste costuri sociale uriase, fara a lua in considerare faptul ca prabusirea initiala a venitului a fost rezultatul crizei economice existente”, afirma Stanislaw Gomulka, consilier in Ministerul Finantelor din Polonia, atat in prezent, cat si in 1989.
In 1989, cei mai multi oameni credeau ca sfarsitul planificarii centralizate va aduce o reasezare temporara in productie, dar nimeni nu a banuit ce colaps va avea loc. Inainte de perioada de criza, dintre 1991 si 1995, venitul Europei Centrale a scazut cu peste 30%, iar in statele baltice cu peste 50 %. In Balcani si in Rusia, acesta se afla inca sub 50%, fiind in descrestere. Putem spune ca aceasta este cea mai mare convulsie a lumii pe timp de pace de la Marea Criza din 1930 si, ca si atunci, a condus la somaj in masa, venituri mai mici si accentuarea saraciei.
Colapsul a fost, in parte, legat de expunerea distorsiunilor si a demodarii industriei din era comunista. Dar el a fost exacerbat de consecintele indirecte ale tranzitiei. Implozia CAER a eliminat peste noapte principalele piete de export. Scindarea natiunilor a creat bariere comerciale in pietele interne – de amintit ca numai cinci din cele 27 de tari postcomuniste, care exista astazi pe harta, existau si inainte de 1989. La sfarsitul razboiului rece, complexul industrial militar a fost, pur si simplu, spulberat din aceasta regiune.
In Europa Centrala din a doua jumatate a anilor ‘90, cea mai mare problema nu era ca standardul de viata general a scazut, ci ca a aparut inegalitatea. In acelasi timp, aceeasi perioada a fost un cosmar pentru lucratorii din industria de stat, medici si profesori, mici fermieri si someri. In timp ce bunastarea a explodat la inceputurile tranzitiei, vistieria goala a guvernelor a dus repede la reduceri drastice in transferuri sociale.
Consecinta a fost o crestere fara precedent a inegalitatii, dar la un nivel normal pentru economiile mai putin bogate din Uniunea Europeana. Europa Centrala a fost egala cu Scandinavia, in 1989, afirma Istvan Toth, de la Institutul de Cercetari Sociale Tarki din Budapesta. Acum depaseste nivelul inegalitatii din Franta, mergand in directia Greciei si Portugaliei. Europa Centrala se indreapta totusi catre normalitate.
Pentru a vedea care sunt punctele cruciale, trebuie sa luam exemplul Germaniei de Est, care chiar si astazi supravietuieste numai datorita subventiilor masive din vest. In realitate, aceste subventii arata ca standardele de trai ale Germaniei de Est au crescut masiv, depasind cu 20-30 de ani situatia Europei de Est. Salariile din Germania de Est erau de numai 7% din cele din Germania de Vest, la nivelul anului 1989 – acum ele sunt de 75%, in comparatie cu 23% in Slovenia. Puterea de cumparare este in jur de 90% din puterea Germaniei de Vest, in comparatie cu peste jumatate din bogatia relativa din Republica Ceha. Si in ciuda ratei ridicate a somajului, inegalitatea este, de fapt, mai scazuta decat in Germania de Vest, din cauza ca transferurile sociale acopera golurile din venituri. Dar ceea ce arata mai presus de toate Germania de Est este faptul ca tarile din est nu pot, in acelasi timp, sa imite standardele de viata occidentale si sa mentina o economie competitiva. Dupa o scurta perioada prospera, in 1992-1994, economia Germaniei de Est stagneaza, cu indici de crestere mult sub 1%. Intreaga economie se afla pe mainile celor din domeniul privat, dar, in ultimii ani, statul a ajutat peste 150 de mari companii private sa nu dea faliment. In ciuda investitiilor masive in noi uzine si infrastructura, jumatate din companiile din Germania de Est sunt inca pe rosu, productivitatea lor fiind mult sub nivelul inregistrat in Germania de Vest, iar rata somajului este de 18%.
Pretul pentru Germania de Vest este evident: PIB-ul din Est pe cap de locuitor este putin peste jumatate fata de cel din Vest, dar consumul este mai mare cu 50% decat productia. Balanta este platita prin subventii care s-au ridicat la 800 miliarde dolari in zece ani. In perspectiva, Uniunea Europeana va trebui sa transfere 300 miliarde dolari pe an catre zece candidati din Europa Centrala care ating aceasta suma.
Lectia pentru Europa Centrala este ca nu se poate ajunge la acelasi nivel cu Vestul fara a se crea mai intai o economie eficienta. Nu exista scurtaturi. Dar daca Europa Centrala si tarile baltice se misca pe directia buna, acesta nu este si cazul tarilor din restul regiunii. Mai rau, cresterea dramatica a inegalitatii din Balcani si CSI – cea mai rapida inregistrata pana in prezent – se datoreaza reformei superficiale si coruptiei, si nu dinamicii pietei libere. Cresterea alarmanta a pauperizarii din aceste tari nu este cauza costului social al reformei, ci a noilor distorsiuni economice. Rezultatul este o scadere a competitivitatii – si slabirea suportului pentru o noua reforma.
O mare parte din diferenta dintre castigatori si perdanti se regaseste inca din punctul initial de plecare. Luati orice aspect doriti – mostenirea comunista, nivelul dezvoltarii economice, experienta anterioara privind democratia si administrarea publica, precum si mediul regional – si tarile din Balcani si CSI vor avea un imens handicap. Nu este numai faptul ca aceste tari au mai mult de recuperat. Mai este vorba si despre lipsa, in aceste tari, a institutiilor si atitudinilor care ar putea sustine reforma.
In prezent, economistii argumenteaza ca politicile de tranzitie au exacerbat problemele. „Acolo unde esecurile sunt mult mai numeroase decat succesele, suntem tentati sa punem sub semnul intrebarii paradigma reformei care a urmat”, spune Rumen Dobrinski din Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa. „Trebuie sa ne intrebam daca ar fi fost alte optiuni care ar fi condus la rezultate mai bune”.r
Ungaria si Polonia au aplicat un model sanatosr
Acolo unde tranzitia nu a mers bine, concluziile sunt altele: trebuie sa fim orbiti de privatizare si liberalizare, uitand ca nici una dintre ele nu constituie un punct terminus? Acestea erau menite sa creeze baza competitivitatii si dezvoltarea pe termen lung, obligand companiile sa se axeze pe profituri pe termen lung. Consilierii din Vest, cuceriti de simplitatea ideologica din anii ‘80, au sustinut ca in cazul in care se face liberalizarea si se privatizeaza cat mai repede posibil, restul va veni de la sine.r
Aceasta afirmatie a convenit reformatorilor locali, carora le era teama sa se miste atat de departe de comunism. Dar s-au ignorat structurile necesare pentru asigurarea functionarii pietei libere – si cu cat a fost statul mai slab, cu atat mai dezastruoase au fost efectele. „Renuntarea la vechiul sistem a condus la renuntarea la statul ca atare”, spune dl Dobrinski. „In vacuumul institutional s-au instalat coruptia si organizatiile de tip mafiot”.r
Din cauza puternicelor influente in afaceri, a presiunilor politice si slabiciunii umane, creditele neperformante si coruptia si-au facut mai usor loc in societatea actuala. r
S-a promovat, de asemenea, si cresterea influentei imbogatitilor care aveau tot interesul sa blocheze reforma. In loc de a crea o economie competitiva, noua clasa a oamenilor de afaceri a produs o dezvoltare de fatada, subventionata de stat – un simulacru de economie de piata – sfarsind, in cele din urma, prin a esua sub povara datoriilor. r
Problema este endemica in Balcani si CSI, unde rezultatul a fost un dezastru economic, transformand statele respective in vasali ai unor interese private. r
Acelasi lucru s-a intamplat si in Republica Ceha, unde privatizarea prin certificate a creat proprietari care nu aveau nici un stimulent pentru restructurare, fiind tentati sa blocheze reforma si sa-si apere propriile buzunare.r
Daca luam doua dintre cele mai avansate modele de tranzitie, Polonia si Ungaria, cheia catre competitivitatea pe termen lung nu a fost nici privatizarea rapida, nici liberalizarea. Polonia nu a reusit sa faca privatizare rapida, iar Ungaria nu a reusit sa faca liberalizare rapida. Dar ceea ce au facut amandoua a fost ca au fortat industria de stat sa se concentreze asupra profiturilor pe termen lung, si nu pe dezvoltarea pe termen scurt. Ungaria a facut aceasta promulgand legi brutale privind falimentul si vanzandu-si cele mai importante companii investitorilor straini. Polonia a aplicat reduceri mari de buget asupra companiilor care, pentru a putea supravietui, si-au vandut actiunile catre actionari privati.r
Rezultatul a fost ca ambele tari au creat o industrie sanatoasa, care a ajutat la continuarea tranzitiei. Nu acelasi lucru s-a intamplat in Balcani si in CSI. Aici, blocarea reformei prin diverse obstacole a condus, dupa zece ani de sacrificii, la un colaps economic, deci nu este de mirare ca oamenii viseaza la zilele sigure si confortabile ale comunismului. Si nici nu e de mirare ca reformele brutale, dar necesare se vor face mult mai greu acum decat in zilele pline de idealuri ale anului 1989. r
r
1989r
februarie: In Polonia, au inceput discutiile intre Solidaritatea si guvernul comunist.r
13 iunie: Comunistii reformatori din Ungaria au inceput discutiile cu grupurile din opozitie.r
iunie: In Polonia, au loc alegeri semilibere, care au condus la victoria Solidaritatii.r
iulie: Ungaria aproba Legea transformarii, care permite privatizarea.r
19 august: Germanii din est trec granita ungara catre Austria, provocand un exod in masa.r
septembrie: Slovenia isi reclama drepturile la secesiune si formeaza un guvern pluripartit.r
8 octombrie: Mihail Gorbaciov cere reforme politice in Germania de Est.r
18 octombrie: Liderul Germaniei de Est, Erich Honecker, isi da demisia.r
19 octombrie: Ungaria este de acord sa tina alegeri libere in martie 1990.r
9 noiembrie: Cade Zidul Berlinului.r
10 noiembrie: Liderul comunist al Bulgariei, Todor Jivcov, isi da demisia.r
17 noiembrie: Cehoslovacia: incep demonstratiile de masa.r
16 decembrie: Incep demonstratiile in Romania.r
25 decembrie: Dictatorul roman, Nicolae Ceausescu, este executat.r
29 decembrie: Liderul disident cehoslovac, Vaclav Havel, este ales presedinte.r
31 decembrie: Presedintele comunist al Poloniei, Wojciek Jaruzelski, transforma terapia de soc in lege.r
r
1990r
ianuarie: Incepe „big-bang”-ul polonez, cu liberalizarea preturilor si devalorizarea.r
Tungsram din Ungaria este vandut General Electric din America, fiind cea mai mare privatizare din regiune.r
martie: Comunistii sunt infranti in alegerile din Ungaria; se formeaza o coalitie de centru-dreapta.r
Lituania este prima dintre statele baltice care isi declara independenta, indemnand la o blocada sovietica.r
mai: Cehoslovacia aproba legea care permite infiintarea intreprinderilor private si investitiile straine.r
Fostul comunist, Ion Iliescu, devine presedintele Romaniei, dupa ce Frontul Salvarii Nationale castiga atat alegerile parlamentare, cat si pe cele prezidentiale.r
iunie: Se deschide Bursa din Budapesta – prima din regiune.r
Forumul Civic/Oamenii impotriva violentei castiga alegerile din Cehoslovacia.r
Mii de mineri se revolta in Bucuresti, lasand 21 de morti.r
iulie: Polonia face primii pasi in privatizare, cu cinci vanzari pana la sfarsitul anului.r
decembrie: Liderul Solidaritatii, Lech Walesa, castiga alegerile prezidentiale din Polonia.r
Uzinele cehe Skoda sunt vandute firmei Wolksvagen, din Germania.r
r
1991r
ianuarie: Cehoslovacia introduce liberalizarea preturilor si a comertului si devalorizeaza coroana.r
Dupa o lovitura de stat esuata, Uniunea Sovietica accepta independenta Lituaniei, marcand inceputul sfarsitului.r
martie: Clubul de la Paris sterge jumatate din datoria externa a Poloniei.r
aprilie: Se deschide Bursa din Varsovia.r
iunie: Boris Eltan este ales presedinte al Republicii Ruse.r
Croatia si Slovenia isi declara independenta.r
iulie: Trupele iugoslave ataca Slovenia, intr-un razboi de zece zile; razboiul sarbo-croat incepe de la disputa pentru Krajna si Slovenia.r
Este abolit Pactul de la Varsovia.r
august: Un atentat nereusit al comunistilor asupra lui Mihail Gorbaciov accelereaza dezintegrarea Uniunii Sovietice. Ucraina, Estonia si Letonia isi declara independenta totala.r
octombrie: Bosnia – Hertegovina isi declara independenta.r
noiembrie: Macedonia isi declara independenta.r
decembrie: Liderul Mihail Gorbaciov, ramas fara putere, isi da demisia, confirmand sfarsitul Uniunii Sovietice. Leonid Kravciuc este ales presedintele Ucrainei.r
Ungaria si Polonia semneaza primele contracte de asociere cu Uniunea Europeana.r
r
1992r
Rusia lanseaza programul de stabilizare si reforma.r
aprilie: Uniunea Europeana recunoaste Bosnia – Hertegovina, ceea ce duce la un razboi civil.r
iunie: Alegerile cehoslovace inlocuiesc disidentii cu noi lideri: Vaclav Klaus castiga in Republica Ceha, in timp ce Vladimir Meciar castiga in Slovacia.r
iulie: Cehoslovacia lanseaza privatizarea cu certificate.r
septembrie: Alegerile din Estonia produc o coalitie de centru-dreapta, care introduce politici radicale de piata libera, eliminand toate tarifele fixe si subventiile.r
octombrie: Alegerile din Lituania sunt primele care ii readuc pe comunisti la putere.r
decembrie: Cehoslovacia, Ungaria si Polonia semneaza Intelegerea pentru Comertul Liber din Europa Centrala, in tentativa de a revigora comertul din zona.r
Polonia devine prima tara postcomunista care incepe sa se dezvolte economic cu 2,6 % in 1992.r
r
1993r
ianuarie: Republicile Ceha si Slovaca devin tari independente.r
iunie: Summit-ul Uniunii Europene de la Copenhaga hotaraste ca orice tara din Europa Centrala poate intra in UE deindata ce intruneste unele conditii politice si economice.r
Letonia tine primele alegeri libere, formand o coalitie de centru-dreapta.r
septembrie – Alegerile din Polonia se termina cu victoria Aliantei Democratice de Stanga, fosta comunista, ca fragmente ale Solidaritatii.r
decembrie: In Rusia au loc primele alegeri libere parlamentare; nationalistii si comunistii iau o mare parte din voturi, obtinand o Duma fragmentata. Este aprobata o noua constitutie, care prevede o presedintie executiva foarte puternica.r
Ungaria vinde actiuni strategice din monopolul Telecom Matav, facand prima privatizare de servicii.r
r
1994r
martie: Ungaria este prima tara care solicita aderarea la UE.r
Socialistii si comunistii castiga majoritatea in primele alegeri parlamentare din Ucraina.r
aprilie: Polonia solicita aderarea la UE.r
mai: Fostul partid socialist ex-comunist din Ungaria castiga victoria in alegeri; Gyula Horn devine prim-ministru.r
septembrie: Polonia semneaza un acord cu Clubul de la Londra, pentru a-si reduce datoria externa la jumatate.r
octombrie: Partidul lui Vladimir Meciar castiga alegerile din Slovacia.r
decembrie: Rusia lanseaza o campanie militara impotriva separatistilor ceceni.r
r
1995r
ianuarie: Se taie patru zerouri de la zlotul polonez, simbolizand sfarsitul inflatiei.r
martie: Ministrul de finante al Ungariei, Lajos Bokros, introduce un pachet de stricta austeritate pentru a stabiliza economia.r
iunie: Romania si Slovacia solicita aderarea la UE.r
iulie: Republica Ceha este prima tara care intra in OECD.r
Polonia isi lanseaza, in sfarsit, programul de privatizare in masa, formand 15 fonduri pentru a administra bunurile a peste 400 de firme.r
Slovacia amana privatizarea prin certificate, apeland la vanzari de management. Se intocmeste o lista a companiilor strategice.r
august: Croatia isi recupereaza jumatate din teritoriul detinut de sarbi, conducand la un exod in masa al sarbo-croatilor, dar sfarsind astfel razboiul din Bosnia.r
octombrie: Letonia solicita aderarea la UE, urmata indeaproape de Estonia si Lituania.r
noiembrie: Fostul comunist, Aleksandr Kwasniewski, il infrange pe Lech Walesa in alegerile prezidentiale.r
decembrie: Alegerile parlamentare din Rusia intaresc pozitia comunistilor in Duma.r
Cele doua banci mai importante din Lituania falimenteaza, provocand o criza bancara.r
Bulgaria solicita aderarea la UE.r
r
1996r
ianuarie: Acordul Dayton intra in vigoare; se formeaza Bosnia-Hertegovina independenta, cu puterea impartita intre sarbi, croati si musulmani.r
Cehii solicita aderarea la UE.r
Ungaria vinde Banca Budapesta catre GE Capital, incepand astfel vanzarea principalelor banci catre straini.r
martie: Ungaria intra in OECD, urmata, in august, de Polonia .r
Slovenia solicita intrarea in UE.r
mai: Alegerile din Cehia il priveaza de majoritate pe Vaclav Klaus si coalitia sa de centru-dreapta.r
iulie: Boris Eltin este reales presedinte al Rusiei, dupa doua runde electorale.r
septembrie: Agrobanka, cea de-a patra banca ceha ca marime, falimenteaza – este prima dintre cele 11 banci care vor falimenta in 1996.r
Ungaria si Romania semneaza un tratat care recunoaste granitele existente si drepturile minoritatilor nationale.r
octombrie: Rusia semneaza o reesalonare a datoriei externe cu Clubul de la Londra.r
noiembrie: Un nou inceput pentru Romania. Democratii castiga alegerile parlamentare si Emil Constantinescu il inlocuieste pe Ion Iliescu, ca presedinte.r
In Iugoslavia, Slobodan Milosevici castiga alegerile federale si locale. Au loc proteste impotriva rezultatelor trucate ale alegerilor.r
r
1997r
ianuarie: Rusia taie trei zerouri de la rubla pentru a marca sfarsitul inflatiei. FMI reincepe imprumuturile.r
februarie: Noul guvern roman introduce un pachet de masuri de austeritate si relanseaza reforma.r
martie: Dupa criza valutara, Cehia introduce un pachet de politica de urgenta pentru a stopa deficitul comercial si a pune capat declinului economic.r
Presedintele rus Boris Eltin numeste doi reformatori proeminenti, Anatoli Chubais si Boris Nemtov, in posturi guvernamentale de conducere.r
aprilie – Un nou inceput in Bulgaria. Fortele Democratice Unite ii inving pe socialisti in alegeri. Noul prim-ministru, Ivan Kostov, relanseaza reforma.r
iunie: Polonia incepe vanzarea celor mai importante banci, incepand cu Banca Handlowy.r
iulie: UE isi exprima opiniile sale asupra candidatilor, invitand Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Polonia si Slovenia sa inceapa negocierile.r
– NATO invita Republica Ceha, Ungaria si Polonia sa faca parte din alianta de aparare.r
septembrie: In alegerile din Polonia, o alianta din Solidaritatea ii inlatura pe fostii comunisti.r
noiembrie: Rubla rusa este amenintata sa se devalorizeze.r
r
1998r
martie: Incep negocierile UE cu cinci candidati din Europa Centrala; ceilalti incep sa se separe.r
Alegerile parlamentare din Ucraina consolideaza puterea stangii.r
Primul-ministru slovac, Vladimir Meciar, isi asuma puteri prezidentiale, blocandu-i sansele fostului presedinte.r
aprilie: Presedintele Romaniei instaleaza un nou prim-ministru, Radu Vasile, pentru accelerarea reformei.r
mai: Tinerii Democrati din Ungaria, condusi de Viktor Orban, ii inving pe socialisti in alegeri.r
iunie: Social-democratii din Cehia inving partidele de centru-dreapta cu 32 % din voturi; r
august: Incepe criza rusa. Rubla se devalorizeaza, iar guvernul nu reuseste sa plateasca datoria interna. r
septembrie: Un nou inceput pentru Slovacia – Vladimir Meciar este inlaturat in urma alegerilor parlamentare. Se formeaza o coalitie de patru partide condusa de primul-ministru Mikulas Dzurinda. Acesta impune un regim de austeritate si anunta reforme cuprinzatoare.r
noiembrie: Rapoartele UE critica Republica Ceha si Slovenia pentru intarzierea negocierilor. Ungaria devine tara cu cea mai inaintata reforma.r
r
1999r
ianuarie: Polonia introduce reforme controversate in conducerile locale si in sanatate, apoi la pensii, taxe si reforme educationale.r
februarie: Acordul european cu Slovenia intra, in sfarsit, in vigoare, aducand o serie de reforme.r
martie: Cehii, ungurii si polonezii intra in Nato. Nato incepe bombardarea Serbiei in incercarea de a opri represiunea albanezilor din Kosovo.r
iunie: Bombardamentele NATO inceteaza. Kosovo devine o zona protejata international.r
octombrie: Noul presedinte al Comisiei Europene spune ca negocierile se vor extinde pentru toti cei zece candidati, fosti comunisti, daca Bulgaria si Romania iau masuri pentru accelerarea reformei.r
r
Traducere si adaptare dupa Business Central Europe de Vasile Lupanr