Deşi liderii europeni s-au înţeles asupra unor noi reguli fiscale pentru zona euro, summitul EU de ieri nu a reuşit să fie determinant pentru că schimbările nu se vor aplica tuturor celor 27 de state membre, prin modificarea Tratatului de la Lisabona.
Practic, în afara pactului fiscal, ce presupune un regim mai drastic al deficitelor şi datoriilor suverane pentru ţările din zona euro, summitul nu se poate lăuda cu alte reuşite, lucru reflectat şi de evoluţia pieţelor de capital de azi dimineaţă. Deşi atât Angela Merkel cât şi Nicolas Sarkozy au dorit ca pactul fiscal să fie integrat în Tratatul de la Lisabona, însemnând că se aplică necondiţionat tuturor ţărilor membre, Marea Britanie, care nu face parte din zona euro, s-a opus acestei propuneri. Britanicii au cerut un protocol separat care să le garanteze protecţia propriului sistem financiar-bancar, o cerinţă catalogată de Sarkozy drept inacceptabilă.
În urma refuzului britanic de a modifica tratatele de bază ale UE, Germania şi Franţa au ajuns la o înţelegere asupra aplicării noilor măsuri exclusiv asupra celor 17 ţări din zona euro, adăugând însă că printr-un mecanism inter-guvernamental, un total de 25 de ţări membre vor participa, inclusiv România, dacă vor dori. În acest moment, s-ar părea că vor rămâne în afară doar Marea Britanie şi Ungaria, iar Suedia şi Cehia doresc să-şi consulte mai întâi Parlamentul. „Asta înseamnă instituirea regulilor noastre în procedurilor de depăşire a deficitul şi intrarea acestora în automatism. De asemenea, mai înseamnă că ţările membre vor trebui să-şi trimită proiecţiile bugetare la Comisia Europeană”, a spus Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European.
Pe lângă deciziile „teoretice” summitul a făcut şi nişte paşi concreţi, deşi aceştia nu reprezintă „bazooka” la care se aşteptau pieţele. Astfel, s-a decis limitarea capacităţii de creditare a Mecanismului de Stabilitatea European la 500 mld. euro, mai puţin decât era estimat, iar Mecanismul nu a primit licenţă bancară, aşa cum propusese Van Rompuy. În plus, UE va finanţa FMI cu 200 mld. euro, pentru ca fondul să poată face faţă cerinţelor ţărilor aflate în criză.
„Un pas înainte, doi paşi înapoi”, aşa interpretează Alan Clarke, economist la Scotia Capital, rezultatul primei zile a summitului. „Liderii europeni pot foarte bine să nu-şi bată capul. Pot să-şi facă bagajele, să plece acasă, să se bucure de weekend şi să-şi facă cumpărăturile de Crăciun”, completează analistul.