Pe măsură ce Marea Britanie se apropie de momentul când va iniţia negocierile pentru ieşirea din Uniunea Europeană, blocul comunitar se resemnează cu această pierdere, dar în acest timp nemulţumirea estului faţa de constituirea în perspectivă a unei Europe cu mai multe viteze aduce la suprafaţă o nouă diviziune ce poate marca de acum înainte evoluţia UE.
Brexitul nu a creat această diviziune, ci doar a agravat-o într-o perioadă în care liderii europeni se confruntă cu un euroscepticism în creştere în rândul populaţiei, fenomen care nu este nicidecum limitat la Marea Britanie, notează agenţia Reuters într-un comentariu publicat miercuri.
În contextul acestui euroscepticism şi al avansului partidelor populiste, acum statele occidentale ale UE au în vedere o aprofundare a integrării lor într-o 'Europă cu mai multe viteze', chiar dacă acest lucru va presupune lăsarea în urmă a ţărilor din est, care doresc o consolidare a rolului statelor naţionale în UE şi se împotrivesc ideii de a se avansa către o Europă federală.
După ce cancelarul german, Angela Merkel, împreună cu preşedintele francez, François Hollande, şi cu premierii spaniol, Mariano Rajoy, şi italian, Paolo Gentiloni, s-au pronunţat la mini-summitul de la Versailles în favoarea Europei cu mai multe viteze, liderul partidului polonez de guvernământ Dreptate şi Justiţie, Jaroslaw Kaczynski a ripostat imediat. 'Deciziile luate la Versailles (…) consolidează procesul de dezintegrare a Uniunii Europene care a început odată cu Brexitul', a spus Kaczynski.
În evaluarea agenţiei Reuters, odată cu ieşirea Marii Britanii din UE statele din estul Europei pierd un aliat important în lupta lor împotriva tendinţei actuale de a se transfera tot mai multe competenţe naţionale către instituţiile europene, ţările din est nedorind ca dominaţia de odinioară a Moscovei să fie înlocuită cu cea a Berlinului şi a Bruxellesului.
Pe de altă parte, Brexitul va însemna şi o mare gaură în bugetul comunitar, ceea ce ar putea presupune şi o diminuare a fondurilor europene pentru statele din est. Aceste fonduri au contribuit nu doar la dezvoltarea economică a ţărilor est-europene membre ale UE, ci şi la menţinerea simpatiei populaţiei lor faţă de UE.
În acest context, la Bruxelles a apărut teama că guvernul de la Londra ar putea negocia separat cu aceste ţări o continuare a contribuţiei financiare britanice la fondurile europene alocate statelor din est, în schimbul sprijinului acestora din urmă în interiorul UE pentru ca Marea Britanie să obţină condiţii mai favorabile la negocierile privind Brexitul.
S-ar agrava astfel diviziunea dintre estul şi vestul Europei, care de altfel s-a adâncit în ultimii doi ani după ce unele state est-europene s-au opus abordării celor din vest în problema refugiaţilor, mai ales Ungaria şi Polonia. Un nou moment tensionat a survenit săptămâna trecută, odată cu relatările privind calitatea inferioară a produselor comercializate de unele companii occidentale în estul Europei faţă de produsele similare din vest.
Însă nu doar guvernele foarte vocale de la Varşovia şi Budapesta evoca riscul fragmentării Europei. Această preocupare se manifestă din statele baltice şi până la Marea Neagră, subliniază Reuters, menţionând totodată că diplomaţii est-europeni se tem că o nouă falie s-ar putea deschide de-a lungul vechii Cortine de Fier de pe vremea Războiului Rece, mai ales dacă statele din vest vor diminua finanţarea oferită estului odată cu Brexitul.
Astfel, premierul slovac, Robert Fico, s-a declarat miercuri în faţa parlamentului de la Bratislava sceptic cu privire la viitorul UE după Brexit. 'Mă tem că UE va fi divizată de problema banilor după anul 2020 (…) În acelaşi spirit al 'America first' al lui Trump, ne putem aştepta să auzim 'Germania first', 'Franţa first', etc', a spus Fico.
La rândul său, un diplomat est-european a declarat agenţiei Reuters, sub protecţia anonimatului, că este sceptic în legătură cu promisiunile cancelarului german că orice stat membru se va putea alătura nucleului dur european. 'Singurul lucru nou (…) este că ei spun: 'nu, voi (est-europenii n. red) nu mai sunteţi bineveniţi', afirmă respectivul diplomat care consideră că o astfel de evoluţie ar fi 'foarte periculoasă'. AGERPRES