Relansarea economică a statelor foste comuniste membre UE depinde de revenirea cererii pe pieţele vest-europene, fluxurile de capital privat către Europa de Est s-au diminuat considerabil, iar piaţa de credit este lovită de falimente şi şomaj, potrivit unui raport al Băncii Mondiale (BM).
BM estimează că economiile celor zece state foste comuniste care au dobândit statutul de membre ale Uniuni Europene se vor contracta, în medie, cu 4,2% în acest an şi vor creşte cu 1% în 2010 şi, respectiv, cu 3,6% în 2011, se arată într-un raport trimestrial al instituţiei financiare internaţionale, preluat de agenţia Reuters şi citat de Mediafax.
Banca Mondială anticipează că revenirea economiei în regiune va fi „fragilă şi neuniformă” şi a cerut guvernelor să implementeze reforme structurale pentru a consolida procesul de relansare.
Relansare bazată tot pe exporturi
Economiştii băncii consideră că „aripa de est” a UE a trecut de pragul de jos al recesiunii, însă perspectivele de creştere pe termen mediu sunt pesimiste, iar statele din regiune se îndreaptă către o luptă de lungă durată pentru revenirea la performanţe care să corespundă potenţialului economic.
Prognozele de creştere economică medie în regiune amintite depind în mare parte de revenirea cererii din partea pieţelor din Europa de Vest, care joacă un rol cheie în procesul de relansare a statelor din Est.
„Creşterea economică robustă va reveni probabil odată cu relansarea investiţiilor şi exporturilor, dar şi cu reconsolidarea încrederii consumatorilor”, se arată în raportul BM.
Instituţia consideră că statele cu cele mai adânci dezechilibre macroeconomice vor avea cel mai mult de suferit în următoarea perioadă. Economiile statelor membre UE din Europa de Est vor scădea cu 5-10% în acest an, în timp ce ţările baltice, Letonia, Lituania şi Estonia, se vor confrunta cu restrângeri de 15-20% ale Produsului Intern Brut.
Banca Mondială avertizează că fluxurile de capital privat către regiune au scăzut considerabil.
Creditul sindicalizat s-a redus cu 93% în primele trei trimestre ale acestui an pentru sectorul public, respectiv cu 80% pentru cel privat, se arată în raport.
Totodată, din fluxurile brute de capital de 7,2 miliarde de dolari care au intrat în ţările UE 10 în trimestrul al treilea din 2009, circa 6 miliarde de dolari reprezintă emisiuni de obligaţiuni.
Piaţa creditului bancar a totalizat în acelaşi timp numai 800 milioane de dolari, faţă de 10 miliarde de dolari în trimestrul al treilea din 2007, înainte ca efectele crizei financiare să înceapă să se facă simţite, se mai arată în raport, potrivit Reuters.
Creşterea pieţei de credit va fi împiedicată de falimente şi şomaj – peste un milion de persoane au revenit în cele 10 state foste comuniste membre UE după ce şi-au pierdut locurile de muncă în ţări dezvoltate precum Marea Britanie, Irlanda şi Spania din cauza crizei – în timp ce revenirea fluxurilor investiţionale „uriaşe” înregistrate anterior este încă o perspectivă îndepărtată.
Sectorul financiar are încă nevoie de sprijinul băncilor-mamă
„Investiţiile îşi vor recăpăta încet suflul, constrânse de capacitatea excesivă şi presiuni de ordin fianciar, din moment ce activele de credit ale băncilor din Europa de Vest şi America de Nord continuă să se deprecieze”, se arată în raportul BM.
Totuşi, instituţiile de credit din regiune par să facă faţă pierderilor în creştere, ratele de adecvare a capitalului plasându-se peste nivelul de 8%, cu majoritatea pierderilor deja provizionate, consideră experţii Băncii Mondiale.
Sectorul financiar are încă nevoie de sprijinul băncilor-mamă şi al guvernelor pentru a reduce riscul ca turbulenţele să revină şi pentru a susţine procesul de relansare economică, notează BM.
Instituţia financiară internaţională cere guvernelor să elaboreze planuri de consolidare fiscală pentru a controla deficitele bugetare şi să definească strategii catalizatoare pentru a propulsa economiile către nivelurile de creştere din trecut, chair şi în condiţiile dificile impuse de creşterea şomajului.
„Conservarea potenţialului de creştere depinde de implementarea cu succes a reformelor structurale în zone precum piaţa muncii, educaţie şi climatul mediului de afaceri”, se mai arată în raport.
SURSA: Mediafax