Lipsa apei, străzile aglomerate și costurile crescute ale locuințelor îi enervează pe localnici. Roma, Barcelona și Atena nu mai vor turiști. În timp ce pandemia de Covid-19 a oferit o pauză binevenită multor localnici de la hoardele de călători care soseau, turiștii problemă revin acum și le provoacă din nou nervi.
Atât de mult încât localnicii și activiștii au început să protesteze în diverse orașe din Spania, Italia, Portugalia și Grecia, unii înarmați cu pistoale cu apă și autocolante care le spun vizitatorilor gălăgioși să plece acasă.
Go home!
Protestatarii spun că supraturismul crește prețurile locuințelor, accelerează gentrificarea și face ca rezervele de apă, deja limitate, să fie și mai rare. În centrele urbane afectate de secetă, precum Barcelona, turiștii consumă considerabil mai multă apă decât locuitorii obișnuiți. În Sicilia afectată de secetă, mai multe orașe au început să respingă turiștii din cauza lipsei de apă.
Guvernele, la rândul lor, sunt mai puțin dispuse să implementeze măsuri durabile. Pentru multe țări din UE, în special cele din sudul Europei, turismul este un pilon cheie al economiei: 11,3% pentru Croația și între 6 și 8% pentru Portugalia, Grecia, Spania și Italia, conform unei analize a Allianz.
Turiști răzbunători
După ce pandemia a oprit aproape complet turismul timp de doi ani, oamenii dornici să călătorească au pornit în ceea ce se numește „turism de răzbunare” — recuperând călătoriile pe care le-au ratat.
Parțial din cauza turismului, Spania, Portugalia și Grecia — de multă vreme rămase în urmă față de marile economii europene — au depășit restul UE în 2023. În timp ce PIB-ul din blocul comunitar a crescut cu 0,5%, economiile din Portugalia, Grecia și Spania au înregistrat rate de creștere de peste 2%.
„Ceea ce vedem acum în media este ceea ce am început să vedem chiar înainte de pandemie”, a declarat Sandra Carvão, director de informații de piață, politici și competitivitate la agenția de turism a Națiunilor Unite.
„Deja atunci am văzut o mișcare și proteste împotriva turismului în anumite destinații. Și vedem că acestea revin”, a spus ea.
Temperaturi în creștere, nervi întinși la maximum
La sfârșitul lunii iulie, aproximativ 20.000 de activiști anti-turism s-au adunat în Palma de Mallorca. Ei au cerut o schimbare a modelului turistic. Turismul, spun ei, dăunează Insulelor Baleare, ale căror trei insule principale sunt Mallorca, Menorca și Ibiza.
În 2023, numărul total de turiști de pe insule a crescut la 14,4 milioane — o cifră copleșitoare pentru insulele care au o populație totală de aproximativ 1,2 milioane de locuitori pe tot parcursul anului.
Turiști stropiți cu apă
În Barcelona, activiștii au stropit turiștii străini cu pistoale cu apă la un protest de scară mai mică. Ministrul spaniol al turismului a condamnat acțiunea, spunând că aceasta nu reprezintă cultura ospitalieră a țării.
Pe străzi și în spațiile publice din Spania, au apărut autocolante și graffiti referitoare la „guiris”. Un termen colocvial ușor peiorativ pentru turiștii care au dificultăți în a respecta legile și cultura locală.
Proteste similare anti-turism au avut loc în această vară în orașe din toată Spania. Inclusiv în Madrid, Malaga, Granada și Alicante. În afara Spaniei, puncte turistice precum Portugalia, Italia și Grecia au experimentat proteste de diverse grade.
O problemă mai mare decât interzicerea selfie-urilor
Orașele au luptat împotriva supra-turismului cu amenzi, taxe și interdicții — cu un succes variabil. Unele au implementat reguli minore pentru a descuraja turiștii.
Una ar fi interzicerea selfie-urilor în anumite zone din Portofino. Sau interzicerea șederii pe treptele spaniole din Roma.