O primă privire cuprinzătoare asupra sectorului călătoriilor din Europa Centrală și de Est dezvăluie că, în prezent, Polonia face cea mai bună treabă în a profita de potențialul său de destinație turistică și sugerează câteva modalități pentru ca și alte țări să o ajungă din urmă, se arată într-un material publicat de site-ul britanic Emerging Europe.
Renumită pentru piețele sale istorice din orașe, marca puternică și accesibilitatea deosebită a Poloniei, împreună cu infrastructura turistică bună, fac din ea câștigătoarea clară într-un nou indice de competitivitate în călătorii, compilat de Emerging Europe.
Ungaria ocupă locul al doilea. Croația, Estonia, România, Cehia, Muntenegru, Slovacia, Letonia și Lituania – în această ordine – completează primele 10 locuri.
Indicele face parte dintr-un nou raport major, The Future of Sustainable Travel (Viitorul călătoriilor sustenabile), care analizează sectorul călătoriilor și turismului din 23 de țări din Europa Centrală și de Est, țările baltice, Balcanii de Vest și Caucaz și oferă o resursă valoroasă pentru oricine are un interes sau o miză în ceea ce este un sector din ce în ce mai crucial al economiei regiunii.
Raportul include o mulțime de analize și statistici pentru fiecare dintre cele 23 de țări din regiunea Europei emergente și, deși nu este un ghid de călătorie, conține fragmente care analizează obiective deosebit de fascinante sau unice din fiecare țară, precum și o expunere amănunțită a celor mai bune stațiuni de schi din regiune și cele mai bune plaje de la Marea Baltică.
„Este ușor să privim Covid-19 ca pe un punct de cotitură pentru industria călătoriilor și turismului. Poate prea ușor”, spune Craig Turp, editor la Emerging Europe și autorul principal al raportului, care, printre multe altele, a constatat că Albania are sectorul turistic cel mai rezistent la Covid.
„Înainte de pandemie, cu excepția opririi călătoriilor internaționale, în primăvara anului 2020, călătoriile nu au fost niciodată mai ieftine și mai ușoare, acesta fiind, în principal, rezultatul anilor de creștere a numărului de companii aeriene cu buget redus care deservesc destinații îndepărtate.”
Și totuși realitatea este ceva mai complexă, sugerează Turp.
„Chiar și înainte de Covid-19, călătoriile începuseră să sufere o serie de schimbări importante, deoarece călătorii au devenit din ce în ce mai conștienți de daunele pe care industria le aduce mediului.
„Călătorii scrupuloși își luau vacanțe mai lungi, care le permiteau să aprofundeze cultura locală mult mai bine decât cu pachetele de vacanță tradiționale, în stațiuni luxoase, convenabile, dar adesea fără suflet, care răspund tuturor nevoilor, dar sunt lipsite de orice element specific pentru locurile în care sunt situate și care oferă o valoare adăugată infimă comunităților locale.”
Oportunitățile sunt la îndemână
Din fericire pentru Europa emergentă, raportul concluzionează că multe țări din regiune sunt bine plasate pentru a profita la maximum de o industrie a călătoriilor mai durabilă.
„Cu doar câteva excepții, niciuna dintre țările din regiune nu a fost anterior o destinație turistică de masă, ceea ce le face foarte potrivite pentru noul tip de călător bogat, care caută experiențe, care caută o vacanță mai captivantă, într-un ritm mai lent, care va deveni din ce în ce mai mult pilonul de bază al călătoriilor”, adaugă Turp.
„Oportunitățile există: rămâne de văzut dacă țările din regiune vor profita la cote maxime de ele. Tot ce putem face este să le indicăm direcția corectă.”
Una dintre numeroasele recomandări făcute de raport este însă importanța evitării a ceea ce Turp numește „romantizarea sărăciei”.
„Peisajul rural al României, de exemplu, este adesea numit „Europa așa cum a fost cândva””, spune Turp și adaugă: „Nu ar trebui să ne întrebăm: De ce? De ce restul Europei nu mai este ca România rurală?”
„Europa și-a dat seama de mult că nu vrea să trăiască o viață rurală. Nu vrea să fie condamnată la o viață întreagă de muncă agricolă epuizantă, folosind doar unelte din epoca medievală. Deci, deși în noul peisaj de călătorii va fi din ce în ce mai mult un loc pentru evadările la țară, pentru vacanțe pe îndelete, pentru o întoarcere la natură, este important să găsim un echilibru între a păstra ceea ce face aceste locuri speciale, asigurându-ne în același timp că ele se dezvoltă, oferind locuitorilor genul de stil de viață la care aspirăm cu toții.
„Păstrarea sărăciei și a înapoierii nu este o opțiune.”
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei
Raportul include, de asemenea, o privire asupra modului în care invazia rusă în Ucraina a afectat călătoriile și turismul.
În total, turiștii ruși și ucraineni cheltuiesc, de obicei, în jur de 45 de miliarde de dolari SUA pe an pe călătorii externe, în mare parte în țările Europei emergente.
„Pierderea turiștilor ruși și ucraineni va afecta multe țări din regiune”, spune Turp.
În timp ce în termeni absoluți Turcia a fost cea mai populară destinație pentru ambele națiuni în 2018, atrăgând șase milioane de turiști ruși și 1,4 milioane de turiști ucraineni (aproximativ 16% din totalul turiștilor din Turcia în acel an), turiștii ruși au reprezentat mai mult de 29% din toți vizitatorii Azerbaidjanului, înainte de Covid, conform Organizației Mondiale a Călătorii a Națiunilor Unite (UNWTO).
Estonia, Letonia, Lituania ar putea pierde, de asemenea, 10% sau mai mult din vizitatorii lor anuali din cauza interzicerii efective a călătorilor ruși. (Deși majorității rușilor obișnuiți nu li se interzice intrarea în Uniunea Europeană, lipsa zborurilor face călătoria aproape imposibilă).
Muntenegru, care a atras ruși bogați în stațiunile sale exclusive de pe litoral și în porturile sale de agrement, va înregistra, de asemenea, o scădere semnificativă a veniturilor din turism, deși se așteaptă în continuare ca unii ruși să-și facă drum în țară prin Serbia. Belgradul este unul dintre puținele aeroporturi europene încă deschise pentru zboruri din Rusia.
Călătoria în Ucraina este încă posibilă
Cel mai mare pierzător va fi, desigur, Ucraina, unde vizitatorii străini se limitează acum aproape exclusiv la jurnalişti, personal diplomatic şi lucrători umanitari. Toate avioanele către și dinspre țară rămân la sol.
Ucraina a primit în medie 14,5 milioane de turiști pe an înainte de pandemia de Covid-19, mulți dintre ei din Rusia.
Și totuși, călătoria în Ucraina este încă posibilă, spune Turp.
„S-ar putea să nu existe zboruri, dar trenurile internaționale încă deservesc destinații din interiorul Ucrainei. Biletele pot fi achiziționate de pe site-ul operatorului feroviar național Ukrzaliznytsia. Ucraina a reluat, de asemenea, serviciile de autobuze, iar rezervările pentru diverși transportatori sunt disponibile pe agregatorul Busfor.”
Site-ul oficial de turism al țării, Visit Ukraine, rămâne activ și, deși subliniază că, „în prezent nu există regiuni complet sigure în Ucraina – există amenințări cu lovituri cu rachete peste tot”, adaugă: „Vestul Ucrainei este considerat o regiune relativ sigură datorită depărtării de ostilităţi. În regiunile vestice sunt disponibile mai multe destinații turistice, deși cu anumite restricții.”
„Faptul că site-ul Visit Ukraine rămâne atât de optimist este o dovadă a rezistenței uimitoare a țării”, spune Turp, care adaugă că turismul în vestul Ucrainei ar putea juca un rol cheie în redresarea țării, odată ce războiul împotriva Rusiei va fi câștigat.