După un final de an în care economia Europei dă semne de ieşire din recesiune, analiştii prevăd continuarea creşterii, dar avertizează că zona rămâne vulnerabilă, în special la scăderea dolarului.
Sănătatea economiei europene este, pentru România, la fel de importantă ca şi cea din propria ogradă. Aceasta nu doar pentru că facem parte din aceeaşi comunitate, ci şi pentru că exporturile autohtone ajung, în proporţie de peste 70%, în statele Uniunii Europene.
Anul 2009 este dificil pentru toate ţările UE, chiar dacă în măsuri diferite. Polonia, spre exemplu, a reuşit să îşi menţină economia în echilibru, PIB crescând cu 1,1% în prima jumătate a anului. Statele din zona euro, cele care utilizează deja valuta europeană ca monedă naţională, au ieşit, tehnic, din recesiune abia în cel de-al treilea trimestru, după o apreciere a PIB de 0,4%, conform datelor Eurostat.
Creşterea zonei euro din ultimul trimestru a fost însă uşor sub aşteptări. Ultimul raport al Erste Group asupra zonei a rectificat din această cauză prognozele pentru 2009, anticipând o scădere mai mare a PIB-ului statelor (cu 3,9% faţă de 3,7% iniţial). Prognozele pentru 2010 au devenit însă puţin mai optimiste: o creştere de 0,7% a PIB, faţă de 0,5% iniţial. Raportul a identificat şi problemele cu care se confruntă economia euro în perioada următoare, printre care se găseşte consumul intern slab şi creşterea şomajului.
Creştere economică moderată în 2010
Cererea externă, pe care se bazează exporturile zonei euro, este foarte importantă pentru balanţa economiei din regiune, mai ales în ceea ce priveşte investiţiile, depăşind ca relevanţă deficitul comercial. „Istoria ne arată că primul stimul al revenirii economice a zonei euro ar trebui să fie exporturile. În cazul în care cererea externă va creşte, producţia ar trebui să se majoreze şi, dată fiind utilizarea masivă a capacităţilor, ar atrage investiţii. Iar crearea de locuri de muncă ar sprijini consumul intern“, se arată în raportul Erste Group. Mai mult decât atât, câteva state, printre care şi Germania, sunt exportatoare nete, ceea ce face ca scăderea globală a cererii să aibă efecte semnificative.
Comisia Europeană este mai optimistă decât analiştii Erste în ceea ce priveşte creşterea economică, indicând o urcare de 0,7% în 2010 şi 1,5% în 2011, după o contracţie de 4% în acest an. În acelaşi timp, Banca Centrală Europeană (BCE), care a menţinut dobânda de referinţă la 1%, este îngrijorată de creditarea sectorului privat. La finele lui septembrie, aceasta înregistra o scădere de 0,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Conform analiştilor, nivelul minim de dobândă va fi menţinut şi într-o perioadă semnificativă din 2010, pentru a retrage lichidităţile injectate în piaţă şi pentru a impulsiona creditarea. Stimulentele economice oferite de autorităţi, printre care şi programele „rabla“ din sectorul auto, au ajutat la creşterea PIB din al treilea trimestru, dar consumul domestic nu consemnează, încă, o apreciere sustenabilă.
Pericolul menţinerii unei rate de dobândă atât de scăzute este crearea unui nou bubble, bazat pe sumele ce pot fi accesate cu costuri minime. Iar un bubble ar arunca în aer inflaţia, producând pierderi unei populaţii deja lovite de criză. „Consiliul de Guvernare al BCE a fost şi este dedicat menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu. Cele 330 de milioane de oameni din zona euro pot avea încredere că nu vom lua nicio măsură care să afecteze această stabilitate“, a declarat recent Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE.
Piaţa europeană are însă de luptat şi cu un dolar din ce în ce mai slab. Cursul de schimb dintre cele mai importante valute internaţionale a depăşit raportul de 1,50 dolari/euro, coborând la minimul ultimelor 15 luni. Oficialii americani au declarat că nu intenţionează să intervină pentru susţinerea monedei, situaţia fiind favorabilă economiei SUA în ceea ce priveşte acoperirea deficitului bugetar şi impulsionarea exporturilor. La nivel mondial, cel mai mult a crescut yenul japonez, până la cea mai ridicată valoare faţă de dolar din ultimii 14 ani, respectiv 86,5 yeni/dolar.
Dolarul american creează probleme
Deprecierea dolarului a dus şi la majorarea excesivă a preţului aurului, care s-a apropiat de 1.200 de dolari pe uncie la bursa din New York, valoare ce nu a mai fost atinsă în istorie. Pierderea valorii monedei americane obligă investitorii să îşi restructureze portofoliile, tendinţa fiind de achiziţionare a unor instrumente sigure, precum aurul sau petrolul. Iar fuga de dolar nu duce decât la o scădere continuă a bancnotei emise de americani. Şi cotaţia barilului de petrol a urcat în ultimele săptămâni până la aproape 80 de dolari pe baril. Aprecierea, care loveşte direct în cheltuielile companiilor şi populaţiei la nivel global, este pusă pe seama speculaţiilor, nu pe o majorare sustenabilă, bazată pe cerere. „Creşterea preţului petrolului din primul semestru (56%) a fost evident susţinută de alţi factori în afară de cei fundamentali, deoarece economia mondială nu a înregistrat o creştere care să susţină această evoluţie“, spune Victor Safta, directorul X-Trade Brokers România.
Pe termen lung, odată cu ieşirea din criză a economiei mondiale, preţul bariluliui va creşte, însă analiştii consideră că este de evitat ca scumpirea să aibă loc în perioada următoare, pentru a nu fi o frână în calea revenirii economice. Până atunci, preţul va rămâne dependent de factori conjuncturali, din cauza rezervelor cu care sunt primite de către piaţă semnalele economice pozitive.
Pieţele de capital au mers oricum bine anul acesta, reuşind creşteri considerabile, în ciuda dificultăţilor economiilor. Aprecierile de zeci de procente înregistrate de principalii indici bursieri arată încrederea investitorilor faţă de prognozele pozitive pe termen mediu şi lung. Cu toate acestea, volumele de tranzacţionare s-au situat, la nivel global, sub cele din perioada anterioară declanşării crizei. „Analiza volumelor indică un interes sub medie al investitorilor în acţiunile de pe pieţele dezvoltate, în special din SUA, Marea Britanie şi Germania“, notează ultimul raport Global Stock Markets al Erste Group. Conluzia analiştilor este că, pe termen lung, forţa de apreciere a multor pieţe emergente este mult mai mare decât cea a pieţelor dezvoltate.
Inflaţie foarte scăzută pentru 2009
Dacă revenirea economică a Uniunii Europene şi, în special, a zonei euro, se va baza pe creşterea exporturilor, prognozele sunt moderate. „Cel mai probabil, nu va avea loc o majorare a cererii din statele europene care să stimuleze creşterea economică, mai ales în condiţiile în care Rusia şi Marea Britanie sunt afectate puternic de criză“, se arată în raportul Erste. Exporturile zonei euro sunt îndreptate în proporţie de 50% către ţările de pe continentul european.
Nici nivelul investiţiilor în economie nu are perspective foarte bune pentru anul viitor. În condiţiile în care cererea, internă şi externă, nu va atinge cote de creştere suficient de mari, producţia industrială nu va atinge limitele la care investiţiile semnificative devin necesare. „Aceasta înseamnă că sectorului industrial îi va lipsi în continuare o importantă cerinţă pentru cheltuielile de capital în active fixe“, notează raportul austriecilor. Trebuie precizat că prognozele au în vedere economiile puternic dezvoltate, care au atins deja un grad ridicat de industrializare, iar capacităţile de producţie sunt mult peste cele ale economiilor emergente.
O veste bună pentru cele 330 de milioane de oameni din cele 16 state din zona euro vizează inflaţia pentru 2009 şi 2010. După reducerile de preţuri din prima parte a anului şi revenirea din ultimele luni, nivelul inflaţiei din acest an va fi de 0,3%. Iar anul viitor, creşterea preţurilor este aşteptată să se situeze în jurul procentului de 1%, derapaje majore nefiind luate în calcul.
Nu vom adopta nicio măsură de poli-tică monetară care să afecteze stabilitatea preţurilor şi rata inflaţiei.
Jean-Claude Trichet, preşedinte BCE
Creşterea preţului petrolului a fost susţinută de alţi factori decât cei fundamentali, deoarece evoluţia economiei mondiale nu susţine această apreciere.
Victor Safta, Director X-Trade Brokers România
-4% este scăderea economică a celor 16 state din zona euro, estimată pentru acest an de către Comisia Europeană, prima scădere din istoria comunităţii
-2,5% este prognoza de scădere a economiei Statelor Unite ale Americii în acest an, după ce, în 2008, în ciuda problemelor, economia a urcat cu 0,4%
Majoritatea statelor revin pe creştere în 2010
România va înregistra una dintre cele mai mari scăderi economice în acest an, fiind depăşită doar de Lituania cu -18,1%, Letonia cu -18% şi Estonia cu -13,7%
