Noile reguli de folosire a produselor de unică folosință din plastic, impuse de Uniunea Europeană, și cum pot fi ele aplicate în țara noastră sunt întrebările la care am încercat să aflăm răspuns de la participanții la conferința ”Directiva Single Use Plastic (SUP) – 904/2019 – Impact și implementare la nivel național”, organizată de Green Report și Reciclad’OR.

Europa impune noi reguli de folosire a produselor din plastic

În Europa sunt generate în fiecare an aproximativ 25,8 milioane de tone de deșeuri din plastic. Dar mai puțin de 30 % din aceste deșeuri sunt colectate în scopul reciclării. Mai mult, zece produse din plastic de unică folosință împreună cu uneltele de pescuit reprezintă aproximativ 70% din deșeurile marine din Europa.

În acest context, în aproximativ trei luni, țările membre UE trebuie să implementeze Directiva ”Single Use Plastic”, în vederea reducerii impactului produselor din plastic asupra mediului, directivă care va afecta în mod direct producătorii de produse de unică folosință din plastic și nu numai.

Directiva presupune 7 măsuri cu impact economic și operațional major asupra întregului lanț de aprovizionare:

Măsuri stabilite în directiva ”Single Use Plastic” (SUP)

  • reducerea consumului pentru anumite produse din plastic, precum pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora, recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac;
  • restricții la introducerea pe piață, respectiv interzicerea comercializării de produse specifice din plastic precum tacâmurile și farfuriile de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele pentru băuturi, bețele care se atașează baloanelor, recipiente pentru mâncare și băuturi;
  • adoptarea unor cerințe specifice legate de produs, precum obligația ca dopurile și capacele din plastic ale recipientelor pentru băuturi cu o capacitate de maxim 3 l să rămână atașate de recipiente pe durata utilizării acestora, dar și garanția că sticlele pentru băuturi (PET-urile) vor conține plastic reciclat în proporție de cel puțin 25%, începând cu 2025, respectiv cel puțin 30%, începând cu 2030;
  • cerințe de marcare pe ambalaje privind conținutul de plastic din diferite produse, inclusiv absorbante, șervețele umede, produse  din tutun cu filtre sau pahare pentru băuturi;
  • răspunderea extinsă a producătorilor, respectiv obligativitatea producătorilor de produse din plastic de unică folosință de a suporta costurile privind măsurile de sensibilizare a consumatorilor, colectarea și curățarea deșeurilor, respectiv raportării datelor;
  • colectarea separată a unei cantități de produse din plastic de unică folosință egală cu 77%, ca greutate din produsele de plastic de unică folosință introduse pe piață într-un anumit an, până în anul 2025, și egală cu 90% până în anul 2029;
  • măsuri de sensibilizare a consumatorilor, inclusiv informarea acestora privind impactul asupra mediului, dar și a alternativelor existente la consumul de produse din plastic.

 

Primele semne de alarma. Europa impune noi reguli de folosire a produselor din plastic

 

Asociațiile profesionale ale industriilor la nivel european și-au exprimat îngrijorarea, printr-o declarație comună publicată în 21 ianuarie 2021, cu privire la liniile directoare de implementare ale Directivei, comunicate pe data de 19 ianuarie 2021.

Această declarație comună, a 17 dintre cele mai importante asociații profesionale din Europa, conține mai multe avertizări legate de modul de implementare:

  1. Probleme semnificative pe lanțul valoric european al ambalajelor, în special lipsa de considerație pentru UE ca și piață unică, dar și o lărgire a sferei de aplicare a orientărilor în comparație cu textul legislativ original.
  2. Se anticipează că adoptarea neexaminată a acestor orientări va încetini, fără intenție, implementarea corectă a Directivei SUP.
  3. Proiectul de orientări subminează eforturile Comisiei pentru o mai bună legiferare.
  4. Cea mai mare îngrijorare vine de la extinderea semnificativă a domeniului de aplicare.

Pe lângă identificarea acestor riscuri, asociațiile profesionale au venit și cu câteva recomandări. O primă recomandare este ceea ca ghidul de orientare să promoveze o transpunere armonizată a Directivei SUP și să păstreze integritatea pieței unice a UE. Aceasta cu atât mai mult cu cât necesitatea ca Directiva să evite fragmentarea pieței a fost identificată și comunicată chiar de către Comisie în studiul de evaluare a impactului.

 

România nu este pregătită să facă față cerințelor europene

România nu are o industrie a reciclării performantă, iar țara noastră nu este pregătită să facă față cerințelor europene privind interzicerea plasticului de unică folosinţă, a declarat ministrul Mediului Tánczos Barna în cadrul conferinței ”Directiva Single Use Plastic (SUP) – 904/2019 – Impact și implementare la nivel național”, organizată de  Green Report și Reciclad’OR.

Ministrul Mediului recunoaște că România a pornit greu cu procesul de implementare a directivei în legislaţia naţională și că țara noastră se află abia la stadiul de grup de lucru în vederea trasării soluțiilor de transpunere legislativă, deși impactul economic este unul extrem de important și mai sunt doar trei luni până la data limită.

„Cu siguranţă, măsurile de interzicere a anumitor produse de plastic vor afecta în mod hotărâtor industria. De aceea, ele trebuie gândite şi să vedem care vor fi etapele de implementare. Nu cred că putem să fim foarte rigizi în momentul în care avem această situaţie naţională, nu trebuie să fim absurzi în momentul în care se redactează legislaţia de transpunere. Directiva e directivă, ţintele sunt ţinte şi, de aceea, în următoarele două luni trebuie să abordăm această problemă cu foarte mare atenţie şi să discutăm cu acele entităţi care sunt implicate în producţie, în folosire în colectare, sortare şi în reciclare„, a precizat ministrul Tánczos Barna.

Una dintre marile provocări ale directivei europene, subliniată de participanții la conferință, se referă la răspunderea extinsă a producătorilor, respectiv obligativitatea producătorilor de produse din plastic de unică folosință de a suporta costurile privind măsurile de sensibilizare a consumatorilor, colectarea și curățarea deșeurilor, respectiv raportării datelor, costuri care vor fi translatate schemelor EPR.

”O mare provocare pentru piața națională este dată de faptul că deja schemele EPR se confruntă în fluxul municipal cu o serie de situații de monopol, cu situații de stabilire arbitrară și netransparentă a unor costuri, și atunci, în momentul în care se va impune această măsură trebuie să fim atenți la transparentizarea totală a acestor costuri și la evitarea dublării și translatarea unor costuri în sarcina producătorilor„, a declarat Marius Brînzea, Director Strategie Reciclad`OR.

Reprezentanții industriei de ambalaje, direct afectată de noile reguli de folosire a produselor din plastic, se arată totuși deschiși în privința implementării directivei europene, oferind și posibile soluții în acest sens.

„Cea mai importantă măsură care ar ajuta industria să se conformeze cu aceste ținte foarte ambiționase din Directivă este Sistemul Garanție Returnare. Vorbim de obligații de colectare a PET-ului din băuturi de până la  90% și obligații de incorporare în conținutul PET-ului a materialului reciclat de până la 35%. Nu putem face asta cu ce este acum. Producătorii susțin introducerea acestui sistem cât mai repede ca singura modalitate pe care noi o vedem să putem atinge aceste ținte în mod sustenabil”, a susținut Alin Vișan, Președinte Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu.

Reciclador’OR consideră că tranziția către o Economie Circulară necesită un efort colectiv. ”Sustenabilitatea este o decizie de business influențată de factori economici, dar și de o serie de decizii politice. Îndeplinirea obiectivelor de sustenabilitate este condiționată de Parteneriatul și Dialogul Transparent dintre decidenții politici și reprezentanții  sectoarelor industriale”, a subliniat Marius Brînzea, Director Strategie Reciclad`OR.