Centralele termice alimentate cu gaz sunt utilizate pe scară largă în Europa, iar România nu face notă discordantă, conform datelor furnizate de Asociația Energia Inteligentă. Obiectivul UE este înlocuirea centralelor de apartament cu pompe de caldură, încălzire solară sau geotermală sau sisteme de termoficare, în ceea ce se numește acțiunea de decarbonizare, însă schimbarea va fi extrem de costisitoare pentru români.

„Propunerile REPowerEU încurajează statele membre să elimine treptat centralele pe combustibili fosili din clădiri, să înăsprească cerințele naționale pentru înlocuirea centralelor de apartament și să limiteze după anul 2029 pentru introducerea pe piață de centrale pe gaze. De asemenea, REPowerEU încurajează statele membre să introducă interdicții naționale pentru centralele de apartament care utilizează combustibili fosili în clădirile existente și noi. Deși există astfel de intenții la nivelul UE, nu există încă o legislație a UE care să impună astfel de interdicții”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Înlocuirea centralelor, încă o pagubă grea în buzunarul românilor

Potrivit statisticilor, în România, existau, anul trecut, circa 3 milioane de locuințe care erau încălzite cu centrale pe gaz. O cifră în continuă creștere, începând cu anul 2000, având în vedere degradarea continuă a sistemelor de termoficare centralizate. Schimbarea sistemelor de încălzire din locuințe nu va fi deloc simplă, având în vedere costurile ridicate, întregul proces având să dureze, conform estimărilor, ani buni. Mai mult de atât, trebuie avut în vedere și faptul că majoritatea locuințelor/apartamentelor construite înainte de 1990, au un grad minim de izolare termică, ceea ce complică și mai mult lucrurile. De exemplu, o casă de 150 mp, foarte bine izolată necesită o investiție pentru o pompă de căldură de cca. 15.000 euro, în timp ce aceeași casă slab izolată necesită o investiție de cca. 25.000 euro

„Dacă mai adăugăm că există multe proprietăți care sunt dotate cu centrale termice care sunt închiriate, situația devine și mai complicată, efectul fiind scumpirea chiriilor datorită investiției realizate de proprietar, dar și reducerea spațiului locativ închiriat urmare a refuzului realizării acestor investiții”, a punctat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Câteva state europene au impus deja reguli noi privind centralele

Ca de obicei, țările nordice sunt primele care iau măsuri privind poluarea. Danemarca (2013), Norvegia (2017), dar și Olanda (2018) au interzis deja racordarea unor cladiri noi la rețeaua de gaze. De anul trecut, și Franța se află în aceeași situație, în timp ce Austria, Germania, Marea Britanie și Belgia au anunțat și ele noile reguli pentru anii următori.

1. Danemarca – a interzis din 2013 racordarea de noi clădiri la rețeaua de gaze naturale. A stabilit ca până în anul 2028 jumătate din imobile să fie racordate la rețeaua de încălzire centrală.

2. Norvegia – a interzis din 2017 racordarea de noi clădiri la rețeaua de gaze naturale.

3. Olanda – a interzis din 2018 racordarea de noi clădiri la rețeaua de gaze naturale.

4. Franța – datorită introducerii limitelor de emisii de CO2 a instalațiilor de încălzire a noilor immobile, de facto a interzis din anul 2022 montarea de centrale gaz și produse petroliere.

5. Austria – impune din anul 2024 interzicerea reparării vechilor centrale termice și montarea de noi centrale termice.

6. Germania – impune din anul 2024 obligația ca 64% din energia folosită pentru noi sisteme de încălzire să fie din energie regenerabilă, defacto interzice din anul 2022 montarea de centrale gaz și produse petroliere.

7. Marea Britanie – interzice din anul 2025 montarea de centrale pe gaz și produse petroliere în imobilele noi.

8. Belgia – interzice din anul 2025 montarea de centrale pe combustibili fosili în imobilele noi.