Europa îşi face bancă de vaccinuri antigripale

La proiectele de cercetare finanţate de Comisia Europeană, participă şi 16 organizaţii româneşti, alte 241 aflându-se pe lista de aşteptare. O bună parte din aceste proiecte sunt dedicate cercetării diverselor tulpini ale virusurilor gripale. Ilaria Capua, director de cercetare la Institutul Experimental din Legnaro, Italia, deschide incubatorul şi ne explică zâmbind: „Aceste ouă sunt foarte preţioase pentru noi. Le achiziţionăm cu peste doi euro bucata de la fermele eco

La proiectele de cercetare finanţate de Comisia Europeană, participă şi 16 organizaţii româneşti, alte 241 aflându-se pe lista de aşteptare. O bună parte din aceste proiecte sunt dedicate cercetării diverselor tulpini ale virusurilor gripale.

Ilaria Capua, director de cercetare la Institutul Experimental din Legnaro, Italia, deschide incubatorul şi ne explică zâmbind: „Aceste ouă sunt foarte preţioase pentru noi. Le achiziţionăm cu peste doi euro bucata de la fermele ecologice din împrejurimi. Ne ajută să cercetăm diferitele tulpini ale virusului gripei aviare.“ Urmează o scurtă demonstraţie. Mai întâi, cu o lampă cu raze ultraviolete, verifică dacă  ouăle sunt  vii, pentru ca apoi să se poată inocula virusul. În majoritatea cazurilor, viruşii ucid embrionul în două-trei zile de la inoculare. Desigur, procesul nu se opreşte aici. În încăperea alăturată, folosind microscoape dintre cele mai puternice, alţi cercetători examinează structura virusului în diverse stadii de dezvoltare.

Consorţiul este formula agreată de UE

În apropierea clădirii institutului a fost montat de curând primul laborator mobil din Europa, destinat identificării rapide a virusului gripei aviare. „Îl putem amplasa în orice colţ al lumii, în mijlocul focarului de gripă, şi în cel mai scurt timp vom identifica tulpina virusului. Întregul laborator a fost fabricat şi echipat în Italia“, subliniază cu mândrie Cristian, membru al echipei de nanotehnologi ai institutului din Legnaro. Aflat în apropiere de Veneţia, centrul de cercetare este unul din beneficiarii importanţi ai finanţărilor europene pentru cercetare-dezvoltare.

Proiectele sunt derulate de către consorţii care includ organizaţii specializater din interiorul şi din afara UE, printre care şi institute sau companii româneşti. Institutul Matei Balş, Institutul de Sănătate Publică şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara sunt doar câteva dintre organizaţiile noastre care participă la proiectele finanţate prin cel de-al Şaptelea Program-Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (FP7) al Comisiei Europene. Până în prezent, 16 organizaţii româneşti au fost implicate în 21 de astfel de proiecte. Alte 241 de institute  şi companii private din ţara noastră se află pe lista Comisiei Europene, în căutare de parteneri pentru alcătuirea de consorţii, astfel încât să poată accesa finanţările disponibile prin intermediul programului FP7.

Cea mai mare parte a fondurilor alocate prin FP7 este distribuită sub forma subvenţiilor acordate persoanelor angrenate în cercetare, atât din Europa, cât şi din afara acesteia, pentru cofinanţarea cercetării, dezvoltare tehnologică şi proiecte demonstrative.

La un asemenea proiect, finanţat printr-un grant în valoare de 2,19 milioane de euro, participă şi Institutul de Sănătate Publică din Bucureşti, alături de parteneri din Italia, Franţa, Marea Britanie şi Finlanda. Proiectul se intitulează „Flumodcont – Modelarea răspândirii unei pandemii de gripă şi a strategiilor de limitare a acesteia“ şi se va încheia anul viitor, la sfârşitul lunii mai.

Dacă ar fi bolnavi de gripă porcină, doar 60% dintre români şi-ar lua liber

Una dintre componentele proiectului Flumodcont priveşte efectuarea unui studiu având drept scop identificarea răspunsurilor comportamentale şi a gradului de acceptare a măsurilor de restricţie atât în contextul gripei sezoniere, cât şi al pandemiei de gripă cu tulpina nouă AH1N1. Studiul a fost efectuat în mod unitar în patru ţări: Italia, Anglia, Finlanda şi România. Rezultatele arată că numai 55% din românii intervievaţi se consideră bine informaţi în privinţa gripei porcine, faţă de 92% din finlandezii care au răspuns la chestionar. De asemenea, doar 60% din conaţionalii noştri şi-ar lua liber de la serviciu sau de la şcoală în cazul în care ar prezenta simptome ale noului virus gripal, faţă de 70% dintre britanici şi 82% dintre italieni.

Comisia Europeană a mai finanţat, cu 9,2 milioane de euro, un studiu pentru producerea primului vaccin nazal împotriva pandemiei de gripă. Proiectul a fost realizat de parteneri din Austria, Germania, Slovenia, Cehia şi Rusia.

În prezent, se pot trimite cereri de finanţare pentru zece apeluri de proiecte din FP7, având alocat un buget total de peste 887 de milioane de euro.

În ultimii zece ani, Uniunea Europeană a investit peste 100 de milioane de euro în studii de cercetare a gripei.
Ruxandra Draghia-Akli, director, DG Research, Comisia Europeană

50,5 de miliarde de euro reprezintă bugetul total al celui de-al şaptelea program pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică, derulat în perioada 2007-2013

Globalizarea a contribuit la răspândirea ra­pidă a gripei. Producerea vaccinurilor necesită însă timp.
Ilaria Capua, director de cercetare, Institutul Experimental din Legnaro