Pentru Florin Capra, directorul general al companiei Holzindustrie Schweighofer, una dintre cele mai mari fabrici de cherestea din Romania, o posibila schimbare de plan a Comisiei Europene in ceea ce priveste finantarea autostrazii Nadlac-Deva-Sibiu-Bucuresti ar putea insemna sfarsitul afacerii din Romania. “Categoric, situatia creata influenteaza in mare masura decizia noastra de a ramane si investi in continuare in Romania si pot sa va spun de pe acum ca nu va fi o influenta pozitiva. Infrastructura este cea mai grea problema cu care ne confruntam si care ne creeaza reale dificultati in atingerea parametrilor de productie planificati”, spune el. O investitie directa de 80 de milioane de euro s-ar putea astfel muta ceva mai la vest, urmata mai apoi de altele, doar pentru ca guvernele ultimului deceniu nu au fost capabile sa profite de oportunitatea pe care Comisia Europeana ne-a oferit-o in 1996.


Acest culoar european nu ar fi traversat Romania pe traseul actual, ci doar ar fi intersectat teritoriul tarii pe distanta scurta, intre Timisoara si Turnu Severin-Calafat, pentru ca, arata analistul SAR Sorin Ionita, “ne place sau nu, coridoarele de transport europene sunt destinate in primul rand unui tranzit continental sau regional fluent si economic, iar Romania este plasata usor excentric fata de orice axa de transport international.”



Cu zece ani in urma, campania de lobby a autoritatilor de la Bucuresti a dat rezultate. Comisia Europeana a decis devierea de la traseul prestabilit si construirea coridorului IV pe ruta Nadlac-Sibiu-Bucuresti. Finalizarea proiectului ar fi insemnat interconectarea noastra la reteaua rutiera pan-europeana, deci profituri importante din turism, transporturi de marfuri si investitii straine directe. Iata insa ca dupa zece ani, Comisia Europeana si-ar putea schimba planurile, amanand finalizarea autostrazii. Responsabilitatea ne apartine integral. Coridorul IV a fost deviat, apoi abandonat, pentru ca, in cele din urma, fostul guvern sa decida construirea autostrazii Brasov-Bors, declansand scandalul Bechtel si compromitand definitiv imaginea Romaniei de partener de incredere al UE.


Ca de obicei, Guvernul adopta tactica strutului


Momentul scadentei este aproape. Comisia Europeana a anuntat ca, din lipsa de fonduri, va finanta doar sase din cele 30 de rute de transport pe care si le propusese pana in 2020, printre care figura si coridorul rutier – concesie pentru Romania. Restul proiectelor raman in stand-by si vor fi continuate cand bugetul comunitar va permite. Decizia definitiva a Comisiei va fi anuntata la finele anului 2005 sau la inceputul anului viitor si, ne-a declarat parlamentarul european Markus Ferber, “ este foarte posibila abandonarea temporara a investitiilor in coridorul rutier negociat cu Romania”.



Reactia guvernului de la Bucuresti este stupefianta. Cu patru luni in urma, ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, nega vehement ca ar exista discutii la nivelul Comisiei Europene pe tema abandonarii planurilor de infrastructura care includ Romania. Astazi, ministrul refuza orice dialog cu presa, intarind prin atitudinea sa convingerea generala ca, in toamna sau in primavara, Comisia Europeana nu ne va anunta numai amanarea aderarii, ci si abandonarea unei investitii care spunea despre Romania ca se afla in cartile extinderii Uniunii Europene catre sud-estul continentului.




“Noua politica a Comisiei Europene afecteaza direct
societatile de transport nationale si internationale.”












Florinel Andrei, secretar general
al Asociatiei Romane pentru Transporturi Rutiere Internationale






Daca ministrul Gheorghe Dobre
spune adevarul, deci Romania
se afla in planurile de investitii
de infrastructura ale UE, in urmatorii cinci ani ar trebui sa construim
826 de km de autostrada,
in conditii in care in ultimii patru ani am construit doar 100 de km!















Am construit cei mai putini kilometrii de autostrada din Europa


Ca teritoriu, Romania se numara printre tarile europene importante. Ca infrastructura – indicator al dezvoltarii economice, figureaza la rubrica “lumea a III-a”. tari mici, cum sunt Slovenia, Lituania sau Ungaria, ne dau Clasa la infrastructura, desi am beneficiat de sanse egale in ceea ce priveste accesul la finantari si proiecte ale UE.


Sursa: Comisia Europeana, Directoratul Transporturi






Ferber: “Afacerea Bechtel si-a spus cuvantul”


Politicianul european spune ca autoritatile stiu acest lucru


Parlamentarul european Markus Ferber, politician cu o atitudine favorabila Romaniei in istoria trista a ratarii momentului unei
investitii serioase pe bani
europeni, arata, in premiera
pentru cititorii romani, ca ceea ce ni se intampla nu ar trebui sa fie o surpriza pentru nimeni.


Capital: Domnule Markus Ferber, cat de grava este situatia finantarii de catre Uniunea Europeana a coridorului rutier ce ar urma sa conecteze Romania la proiectul pan-european de infrastructura?


Markus Ferber: Situatia reala este urmatoarea: exista 30 de proiecte de infrastructura europeana, printre care si coridorul IV, care intereseaza atat de mult Romania. Dintre acestea, Comisia Europeana a stabilit niste prioritati de finantare. Semnalele pe care eu le am arata ca este vorba despre sase proiecte, pentru care au fost numiti si coordonatori, dar printre care nu se numara coridorul IV, care se mentine, dar nu reprezinta o urgenta pentru Uniunea Eropeana.


Capital: Decizia Comisiei Europene de amanare a constructiei acestei autostrazi este de data recenta?


Markus Ferber: In luna aprilie, eu am purtat o discutie pe aceasta tema cu comisarul european pentru transporturi. Prin urmare, informatia era publica inca de la acea data.


Capital: Care considerati ca sunt ratiunile pentru care Comisia Europeana a hotarat ca nefiind prioritara ruta pan-europeana ce ar fi traversat Romania?


Markus Ferber: Nu pot vorbi in numele Comisiei Europene, dar stiu ca Romania a suferit o lovitura importanta de imagine anul trecut, cand fostul guvern a decis sa finanteze o alta ruta decat cea pe care o convenise cu Comisia Europeana.


Capital: Va referiti la scandalul Bechtel?


Markus Ferber: Da. Decizia autoritatilor de la Bucuresti a transmis un semnal negativ Uniunii Europene, iar cand aceasta a fost pusa in situatia de a alege intre mai multe proiecte, amintirea neplacuta a scandalului Bechtel si-a spus cuvantul.


Costuri ale pierderii coridorului IV


• Investitiile straine directe parasesc Romania
Radu Ene, consultant investitii Shell Romania: “Companii precum Shell
au plecat din Romania din cauza
infrastructurii. Conectarea pietei romanesti la cea din Europa Centrala
si la piata interna a UE este importanta.”


• Pierdem bani prin neconectarea Romaniei la rutele europene, iar transportatorii romani sunt batuti de concurenta
Florinel Andrei, secretarul general al Asociatiei Romane pentru Transporturi Rutiere Internationale: “Noua politica a Comisiei Europene afecteaza societatile de transport nationale si internationale. Calitatea proasta a soselelor duce la costuri de transport mai mari, la timpi morti, acestea rasfrangandu-se asupra consumatorilor. Transportatorul roman intra pe o piata in care ar trebui sa
concureze la egalitate cu transportatorii europeni. Nimeni din Romania nu face ceva pentru ca acest cadru competitional sa fie cel corect din punct de vedere moral, social, financiar si administrativ.”


• Turismul este direct afectat
In 2004, numarul strainilor care au facut turism rutier in Romania a fost de 4.343, fata de 17.899 in Spania, 4.800 in
Slovacia sau 5.200 in Ungaria, tari cu infrastructura rutiera mult mai dezvoltata.