Sistemul sanitar romanesc este departe de a fi la nivelul celui din UE. Nici la capitolul protectia consumatorului nu stam prea bine. Daca in cateva luni nu ne vom adapta cerintelor europene si nu vom infiinta laboratoare performante, care sa depisteze E-urile, dupa aderare, alimentele autohtone nu vor mai putea fi comercializate nici macar in tara, daramite in restul Europei.
Comisarul european pentru Sanatate si Protectia Consumatorului, Markos Kyprianou, a sosit saptamana trecuta in tara noastra pentru a afla care este evolutia din zona steguletelor galbene si rosii din acest domeniu.
Cum stam la capitolul sanatate? Daca pentru cetatenii statelor Uniunii Europene principala grija este sa se fereasca de solare si de razele ultraviolete, care-i pot imbolnavi de cancer de piele, romanii se lupta cu rata crescuta a mortalitatii infantile si a celei materne. Lipsa medicamentelor, care are la baza proasta gestionare a fondurilor alocate sanatatii, conditia precara din spitale si coruptia extinsa la toate nivelurile, pornind de la infirmiere pana la medici cu reputatie, sunt bolile de care sufera sistemul sanitar romanesc. De altfel, rezultatele eurobarometrului comandat de Comisia Europeana reflecta situatia existenta in tara noastra, comparativ cu spatiul european. Anul trecut, 22% din romanii chestionati erau ingrijorati de situatia sistemului de sanatate, in timp ce numai 15% din europeni s-au aratat preocupati de problema (procentajul a crescut in 2006 la 18%, conform ultimului eurobarometru publicat in aceasta luna). Cifrele radiografiaza starea de sanatate a romanilor, comparativ cu cea a bulgarilor, cehilor, olandezilor etc. Rata mortalitatii materne este unul dintre indicatorii care arata gradul de dezvoltare a unei tari, accesul la asistenta medicala si competenta angajatilor din sistemul sanitar.
Ce se poate spune despre situatia sistemului medical, dar si a problemelor sociale din Romania, daca in tara noastra mortalitatea materna este de 4 ori mai mare decat in statele membre? Desi acest indice este in scadere fata de 1989, in 2005 inregistrandu-se 17 decese materne/100.000 nascuti vii, rata mortalitatii materne este printre cele mai ridicate din Europa. Cauzele sunt multiple, de la problemele sociale pana la intarzieri in solicitarea sau primirea asistentei medicale.
Tot pe primele locuri ne situam si la capitolul mortalitate infantila, devansand chiar si Albania si Bulgaria, asa cum arata statistica Ministerului Sanatatii. In timp ce in Romania, in 2003, indicele mortalitatii infantile a fost de 16,7 decedati sub un an la 1.000 de nascuti vii, in Bulgaria s-au inregistrat 12 decedati, iar in Albania 8,4. In alte state, cum ar fi Cehia, indicele a fost de 3,9, in Slovenia 4, iar in Olanda, 4,8. Este adevarat, in ultima vreme a crescut rata natalitatii, in urma cu doi ani indicele fiind de zece nascuti vii la 1.000 de locuitori. Datele ne plaseaza inaintea Ungariei (9,3), Cehiei (9,1) si Bulgariei (8,9), dar in urma Portugaliei (10,1) si a Olandei (12,3). Cat priveste speranta de viata a romanilor, aceasta se opreste la 67 de ani, la barbati si 74 de ani, la femei.
Inseamna ca traim mai putin decat bulgarii (69 ani, barbatii, si 76 de ani, femeile) si decat ungurii (68 de ani, barbatii, si 77 de ani, femeile). Ce speranta de viata au cetatenii din tarile UE? De exemplu, durata medie de viata a barbatilor olandezi este de 76 de ani, iar a femeilor, de 81 de ani. Persoanele de sex masculin din Marea Britanie ating 76 de ani si 81 de ani, cele de sex feminin. Cu alte cuvinte, un roman traieste, in medie, cu 9 ani mai putin decat un olandez sau un britanic, apucand doar trei ani de pensie.
In 2004, in tara noastra s-au inregistrat 1.194 de decese la 100.000 de locuitori, principalele cauze fiind bolile de inima si cele canceroase. In statele europene, 10 persoane mor zilnic din cauza lipsei de organe pentru transplant. Circa 40.000 de pacienti se afla pe listele de asteptare, numarul donatorilor variind de la 35 de donatori la un milion de locuitori, in Spania, la sase donatori la un milion, in Grecia. In Romania, sunt numai 0,5 donatori la un milion de locuitori. Exista foarte putine cazuri de schimburi de organe intre statele membre, criza incurajand traficul si rotunjind veniturile ilegale din acest gen de comert.
Romania si-ar putea imbunatati sistemul sanitar cu fonduri comunitare. Parlamentul European a alocat 1.500 de milioane de euro, pentru urmatorii sapte ani, noului program privind sanatatea. Acesta urmareste o crestere a calitatii actului medical si reducerea inegalitatilor intre si in cadrul tarilor europene, pentru a garanta accesul tuturor la sistemele de sanatate si pentru a facilita mobilitatea pacientilor in spatiul Uniunii. Banii vor fi cheltuiti si pentru cooperarea transfrontaliera in vederea tratarii maladiilor rare.
Un alt fond european este alocat pentru situatiile de criza din domeniul sanatatii publice, acte de terorism si dezastre tehnologice. In 2007, un miliard de euro din Fondul de Solidaritate al UE poate fi accesat de catre statele membre si tarile candidate pentru acordarea asistentei medicale de urgenta victimelor dezastrelor naturale si ale atacurilor teroriste.
Inspectorii vor verifica periodic romania
“Vom sta cu ochii pe Romania. Inspectorii mei vor veni sa verifice periodic situatia din tara dumneavoastra. Romania are probleme in foarte multe domenii.”
Marcos Kyprianou,
comisar european pentru Sanatate si Protectia Consumatorului
Europenii ne controleaza steguletele
Comisarul pentru Sanatate si Protectia Consumatorului, Markos Kyprianou, a venit saptamana trecuta in Romania pentru a discuta cu presedintele si primul-ministru modul de rezolvare a problemelor din domeniile marcate cu stegulete rosii si galbene. Philip Tod, purtatorul de cuvant al comisarului european, ne-a declarat ca este vorba de sistemul de colectare si tratare a deseurilor de origine animala, de organismele modificate genetic si de probleme de natura tehnica privind sectorul veterinar si sanatatea mentala. Aceste puncte vulnerabile sunt ingrijoratoare pentru Comisia Europeana, fiind atent monitorizate in vederea pregatirii raportului de aderare a Romaniei la UE, din luna septembrie. Care sunt progresele facute de tara noastra in aceste domenii?
Ministerul Agriculturii si Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, cele doua institutii care gestioneaza o parte din domeniile ce urmau a fi controlate, nu aflasera, cu o zi inaintea sosirii comisarului Kyprianou, raspunsul la aceasta intrebare. si pentru Ministerul Integrarii Europene situatia la zi din aceste zone sensibile, de care depinde aderarea Romaniei la UE pe 1 ianuarie 2007, era o necunoscuta.
