Europa plătește peste 700 de miliarde de euro pentru criza energetică. Cele mai recente date ale firmei de prognoză Maxar vor duce la o creștere a presiunilor asupra Uniunii Europene pentru a ajunge la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor până la Crăciun.
Europa plătește peste 700 de miliarde de euro pentru criza energetică
Guvernele din Europa și-au majorat intervențiile în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, în timp ce temperaturile au coborât destul de mult în ultima perioadă. Astfel, Europa a plătit, luna aceasta 700 de miliarde de euro pentru a-și asigura aprovizionarea cu energie.
Think-tank-ul Bruegel a realizat mai multe calcule care arată că, începând din septembrie anul trecut și până în prezent, statele membre ale Uniunii Europene au alocat aproximativ 600 de miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor. Suma este cu 50 de miliarde de euro mai mare decât calculele efectuate luna trecută.
În timp ce regiunea se confruntă în continuare cu consecințele războiului ruso-ucrainean, Marea Britanie și Norvegia au adoptat măsuri în valoare de 105 miliarde de euro.
Presiune asupra Uniunii Europene
Firma de prognoză Maxar spune că cele mai recente cifre vor duce la o creștere a presiunilor asupra Uniunii Europene pentru a ajunge la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor până la Crăciun. De asemenea, discuțiile vin într-un moment în care temperaturile urmează să coboare semnificativ.
O sumă de 700 de miliarde de euro este echivalentă cu întregul program de emisiuni comune de obligaţiuni demarat de UE pentru a proteja economia regiunii de pandemia de coronavirus. Think-tank-ul Bruegel a îndemnat UE să pună la punct un fond energetic pentru a combate criza actuală şi a egaliza impactul potenţial asupra bugetelor naţionale.
„În condiţiile în care preţurile europene la energie sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea fiscală se vor înmulţi, iar guvernele vor fi supuse la noi presiuni pentru a fi mai ţintite în sprijinul pe care îl oferă familiilor şi companiilor”, a declarat Simone Tagliapietra, unul dintre autorii raportului. „Asta creşte de asemenea riscul fragmentării pieţei europene, dacă ţările cu o poziţie fiscală mai solidă oferă industriilor lor un sprijin mai mare decât alte state”, adaugă Simone Tagliapietra.
România a alocat 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice
Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 3,54% din PIB, ceea ce o plasează imediat după Marea Britanie, care a alocat 3,55% din PIB, şi înaintea Cehiei, care a alocat 3,44% din PIB.
Miniştrii europeni ai Energiei se pregătesc pentru o nouă reuniune extraordinară în încercarea de a conveni asupra unui pachet de măsuri care să contracareze consecinţele preţurilor mari la gaze naturale. Adoptarea acestui pachet a fost amânată deoarece ţările membre nu au căzut încă de acord asupra nivelului la care ar trebui plafonat preţul gazelor naturale. În paralel, ţările membre sunt divizate când vine vorba de plafonarea preţului pentru petrolul exportat de Rusia, măsură care vizează limitarea veniturilor Moscovei fără a perturba însă livrările de petrol rusesc, scrie Bloomberg.