Europenii încearcă să ajungă la un echilibru în ceea ce priveşte finanţarea publică şi privată pentru digitalizarea patrimoniului cultural european, astfel încât să evite monopolizarea acestui proces de către anumiţi giganţi online, cum ar fi Google, informează AFP.
Miniştrii Culturii din ţările membre UE au decis, vineri, la Bruxelles, crearea unui „comitet al înţelepţilor” care să definească modalităţile viitoarelor parteneriate public-privat în domeniul digitalizării culturale.
„Comitetul înţelepţilor”
Ideea, avansată de Franţa, a primit susţinere din partea a numeroase alte ţări, între care Marea Britanie, Italia, Germania şi Spania, ultima angajându-se să formeze acest „comitet al înţelepţilor” în timpul mandatului său la preşedinţia UE, care începe în ianuarie.
Comitetul înţelepţilor va avea misiunea „de a dezvolta o doctrină comună articulată asupra condiţiilor parteneriatelor public-privat”, a sugerat ministrul francez al Culturii, Frédéric Mitterrand. Consiliul va lucra „pe parcursul primelor două sau trei luni ale anului 2010 pentru a avea o doctrină completă la finele iernii” de la care să se poată începe să se ia decizii la scară europeană, a adăugat ministrul francez.
Frédéric Mitterrand consideră necesar „să se treacă la o digitalizare echilibrată şi regulată şi să se iasă din această confruntare sterilă şi periculoasă care opune Google, pe de o parte” şi europenii, de cealaltă parte.
Modelul american poate duce la „o catastrofă culturală”
Google a digitalizat milioane de cărţi pentru Google Books şi a încheiat deja un acord cu mai mulţi autori şi editori americani, acordul respectiv reprezentând însă un motiv de nelinişte pentru europeni.
Comisatul european Viviane Reding a avertizat contra unei transpuneri a acestui acord în Europa. „Dacă nu suntem atenţi, normele pentru digitalizare vor fi americane”, ceea ce ar reprezenta „o catastrofă culturală”, a avertizat ea. Europa „are nevoie de propria sa legislaţie, care protejează drepturile de autor şi le asigură renumerarea”, a adăugat ea.
Mai mulţi miniştri au cerut, în cadrul reuniunii de vineri, să fie create sisteme de licenţiere şi renumerare a autorilor transfrontalieri, deoarece sistemele naţionale actuale frânează accesul la conţinuturi digitalizate.
În absenţa unei reglementări a acestei probleme, biblioteca digitală Europeana, lansată în urmă cu un an şi reprezentând reacţia europeană la Google Books, se limitează, pentru moment, la opere care nu se află sub protecţia drepturilor de autor.
Parteneriate public-private
Digitalizarea este considerată esenţială pentru difuzarea culturii europene, indiferent de forma sa. „Pentru tinerii de azi, ceea ce nu este prezent pe internet nu există”, a remarcat Gyula Balogh, reprezentantul Ungariei la reuniune.
Deoarece sarcina digitalizării patrimoniului cultural european este una gigantică, acest lucru face necesară implicarea actorilor privaţi în proiect. Poloneza Monika Smolen a avertizat asupra necesităţii atenţiei pentru a nu se crea situaţii de monopol, în timp de irlandeza Geraldine Byrne Nason a rezumat preocuparea faţă de „dominaţia potenţială a unui operator comercial”.
Digitalizarea „nu poate fi lăsată doar în sarcina sectorului privat. În caz contrar, giganţi precum Microsoft şi Google vor căuta ce au nevoie în bibliotecile noastre, iar autorii nu vor câştiga nimic”, a avertizat Viviane Reding.
SURSA: Mediafax