PACT Acordul dintre Rusia și Ucraina a fost semnat, toată lumea răsuflă ușurată. Ochii tuturor privesc acum spre cele două părți, care trebuie doar să respecte angajamentele reciproc asumate: Kievul să plătească, iar Gazpromul să livreze gazul promis. Pentru europeni este un succes, în timp ce Rusia își reafirmă statutul de partener de încredere
Presiunea gazului a scăzut, politic vorbind. La propriu, ea va crește considerabil în toate conductele ucrainene și europene în următoarea perioadă, în urma rezolvării celui mai mare conflict al gazelor din ultimii ani. Pe fondul tensiunilor dintre Ucraina și Rusia și în contextul confruntărilor militare din estul ucrainean, cele două țări s-au înțeles totuși, spre binele tuturor și au semnat un acord temporar privind furnizarea de gaze naturale până în luna martie. Pemierul rus Dmitri Medvedev a și semnat un decret care stabileşte un preţ de 378,22 dolari pentru mia de metri cubi.
Acordul semnat la Bruxelles și moderat de Uniunea Europeană a fost parafat de miniştrii Energiei din cele două ţări, rusul Aleksandr Novak şi ucraineanul Iuri Prodan, precum şi de comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger. Un act adiţional a fost ulterior parafat de președintele Gazprom, Aleksei Miller şi de cel al Naftogaz, Andrii Kobolev.
Ce prevede acordul?
Înțelegerea se referă la un total de 4,6 miliarde de dolari. Autoritățile de la Kiev trebuie să efectueze plăți în avans de 1,5 miliarde de dolari pentru cele 4 miliarde de metri cubi de gaze necesare țării în această iarnă. Compania ucraineană de gaze Naftogaz va achita arierate în valoare de 3,1 miliarde de dolari gigantului rus Gazprom. Negociatorii europeni au spus că Ucraina este capabilă să-şi achite datoria la gaze faţă de Rusia. Datoria de 3,1 miliarde se referă la plăţile neachitate în noiembrie-decembrie 2013 şi aprilie-mai-iunie 2014. Va fi achitată până la sfârşitul anului, în două tranşe: 1,45 miliarde de dolari până la sfârşitul lui noiembrie şi 1,6 miliarde de dolari până la sfârşitul lui decembrie. Separat de acordul semnat, Gazprom spune că totalul datoriei ucrainene se ridică, de fapt, la 5,3 miliarde de dolari. Pentru diferență, Rusia, ca și Ucraina, aşteaptă verdictul Curţii Internaţionale de Arbitraj de la Stockholm, care se va pronunţa în vara anului viitor.
Poporul ucrainean răsuflă ușurat, scăpând de grija iernii, cel puțin până la primăvară. Dar cei care se simt cu adevărat ușurați sunt partenerii europeni ai Kiev-ului, care se temeau că se vor confrunta cu o situație fără precedent în această iarnă. „Nu există, în prezent, nici un motiv pentru ca cetățenii europeni să rămână în frig“, a spus José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene. „Într-o situație de criză, o situație în care încrederea a fost pierdută, într-o astfel de situație de război, am fost capabili să acționăm cu înțelepciune“, a spus și Günther Oettinger, comisarul UE pentru energie.
FMI se implică
Deși Rusia a solicitat garanții suplimentare din partea europenilor privind capacitatea de plată a autorităților de la Kiev a sumelor prevăzute în acord, UE nu a oferit nicio astfel de garanție de la bugetul Uniunii. Moscova a fost asigurată că Ucraina va putea plăti cele 3,1 miliarde, fiind invocat pachetul de ajutor financiar al Fondul Monetar Internațional. În ceea ce privește plata celor 4 miliarde de metri cubi necesari Ucrainei în această iarnă, cu suma de 1,5 miliarde de dolari, aceasta se va face de la bugetul de stat al Kiev-ului și din veniturile realizate de Naftogaz. Numai că, pentru a oferi ajutorul financiar invocat de Oettinger, FMI solicită reformarea sectorului energetic ucrainean, subvenționat de la bugetul de stat în cea mai mare parte a sa. FMI a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către compania ucraineană a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.
Criza putea fi evitată
Există chiar suspiciuni că această criză ar fi putut fi rezolvată de mai de mult, după ce Ucraina a recunoscut că are bani pentru datoria față de Gazprom, dar trage de timp pentru a obține un deal mai bun. Mai mult, Kievul a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie, deși avea bani în cont. Acum criza s-a încheiat deocamdată, iar UE anunță că îşi „va juca pe deplin rolul pentru a facilita punerea în aplicare a acordului dintre Rusia şi Ucraina“. La rândul lor, Statele Unite au salutat semnarea acordului, pe care l-au calificat drept o etapă pozitivă. Washington-ul rămâne însă îngrijorat în legătură cu situația din estul Ucrainei, unde luptele dintre armata ucraineana si separatistii proruși s-au soldat pană acum cu peste 4.000 de morți.
Iar îngrijorarea este justificată. Kievul dă semne că ar continua criza, amenințând cu întreruperea alimentării cu gaze naturale a regiunilor din estul țării controlate de separatiștii proruși. Naftogaz susține că autoproclamatele republici Donețk și Lugansk îi datorează 308 milioane dolari. Totuși, o întrerupere a alimentării cu gaze a Donbass-ului de către Naftogaz ar reprezenta o recunoaștere tacită de către Kiev a entităților politice separatiste proruse din regiune.
