Din câte se pare, Comisia Europeană nu va ceda șantajului Poloniei și va riposta printr-o posibilă acțiune privind nerespectarea obligaţiilor, ca urmare a încălcării grave a valorilor europene și va folosi puternica arma a fondurilor europene.

Situația se complică la nivel european

Curtea Constituțională poloneză a decis, într-un aviz solicitată de însuşi primul-ministru Mateusz Morawiecki, că, în anumite chestiuni, dreptul polonez are prioritate asupra normelor Uniunii Europene. Și întrebarea este cât de departe poate duce această decizie la Polexit, adică ieşirea Poloniei din clubul comunitar.

Bruxelles-ul nu a rămas surd la strigătul de independență al Poloniei, reiterând supremaţia dreptului european  asupra legii fundamentale a ţării, Constituția poloneză. Cu toate acestea, trebuie spus că nu este prima dată când se întâmplă aşa ceva și alte Curţi Constituționale, precum cea din Germania și cea din Italia, au adoptat decizii similare în trecut, scrie Jornal Economico.

De asemenea, trebuie clarificat faptul că principiul prevalenţei este unul dintre cele mai controversate principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii și rezultă dintr-o dispută care a dat naștere hotărârii Costa împotriva ENEL.

De la ce a pornit totul

Totul a început când Flaminio Costa, avocat la Milano, a refuzat să-și plătească factura la electricitate, în valoare simbolică de 1.925 de lire, în semn de protest împotriva legii italiene de naționalizare a energiei electrice, pe care a considerat-o incompatibilă cu anumite prevederi ale Tratatul CEE de la acea vreme.

Flaminio Costa a contestat această decizie în fața unui tribunal național, care, având îndoieli cu privire la interpretarea normelor comunitare, a făcut apel la Curtea de Justiție a UE prin mecanismul retrimiterii preliminare. În 1962, aceasta a declarat, pentru prima dată, prevalenţa dreptului Uniunii asupra dreptului național, ceea ce presupune ca, în cazul unui conflict, dreptul Uniunii să prevaleze asupra dreptului național al statelor membre.

Totuşi, această situație nu este nouă și a apărut în alte Curţi Constituționale, mai ales în Italia și în Germania și, ca urmare, a fost dezvoltată doctrina contra-limitelor, care urmăreşte impunerea de limite îngrădirilor suveranității statului care decurg din afirmarea prevalenţei dreptului european.

Cu toate acestea, în momentul în care statele au aderat la Uniunea Europeană, în calitate de organizație de integrare, știau că acest lucru ar presupune transferul de atribuții și de competențe la nivelul supranațional. Ideea este că, deși jurisprudența comunitară este un izvor de drept, principiul prevalenţei nu este înscris nici în tratatele originale, nici în modificările ulterioare ale acestora.

Pe de altă parte, mai multe vulnerabilități afectează Curtea Constituțională a Poloniei, ceea ce nu s-a întâmplat cu altele, deoarece nu respectă garanțiile de imparțialitate și de independență și nici nu garantează dreptul la un proces corect și echitabil, în conformitate, îndeosebi, cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Totuși, după câte se pare, Comisia Europeană nu va ceda șantajului Poloniei și va riposta printr-o posibilă acțiune referitoare la nerespectarea obligaţiilor, ca urmare a încălcării grave a valorilor europene și va folosi puternica armă a fondurilor europene, și anume blocarea accesului la 121 de miliarde de euro din fondurile de dezvoltare regională până în 2027 și, eventual, îi va respinge candidatura la suma de 36 de miliarde de euro din Mecanismul de Rezoluție și Reziliență.

Aşadar, să așteptăm următoarele evoluții în acest caz, sub deviza de fond Money makes Poland go round (Banii fac Polonia să se învârtă).  (Articol de Isabel Meirelles, vicepreședintă a PSD, deputată coordonatoare a Comisiei pentru Afaceri Europene).