Turneul lui Alexis Tsipras, noul premier al Greciei, pe la creditorii europeni n-a avut succesul scontat de liderul SYRIZA. Dimpotrivă. Miercuri seară, Banca Centrală Europeană a dat un comunicat sec în care arată că acordul Greciei nu mai este în parametri şi că nici nu se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei. Drept urmare, obligaţiunile emise de statul elen nu mai sunt eligibile pentru a fi folosite drept colateral la BCE pentru a obţine finanţare. Datoria grecilor era acceptată de BCE cu o dispensă de la regula generală, care interzice acceptarea de obligaţiuni fără rating de investiţii.

Prin dispoziţie, dispare o sursă de lichiditate pentru băncile elene, care au o prezenţă substanţială şi în România. Aceasta nu este, însă, o lovitură fatală pentru aceste instituţii de credit, deşi şubrezeşte încrederea în soliditatea lor – alte clase de active, precum obligaţiunile ipotecare, nu sunt prohibite de la colateral. Pot lua, încă, împrumuturi de urgenţă de la Banca Centrală a Greciei, deci doar un run bancar le-ar pune în genunchi. Diferenţa dintre lichiditatea acordată direct de BCE şi cea acordată de Banca Greciei este că cea de-a doua este mai scumpă şi riscul de a rămâne în seama creditorului central elen. Facilitatea de asistenţă de urgenţă cu lichiditate – sau ELA – poartă o dobândă de 1,15%, faţă de 0,05% cât costă banii luaţi direct de la BCE. ELA era destinată situaţiilor în care o bancă comercială se confruntă cu probleme de lichiditate excepţionale, care nu pot fi acoperite prin operaţiuni repo. Doar că „urgenţa“ s-a perpetuat în ţările periferice zonei euro începând cu 2008. În special băncile din Irlanda şi Grecia au abuzat de fondurile de la băncile centrale naţionale până au ajuns dependente de ele.

Datorii imposibil de plătit

Dacă Irlanda a arătat că e capabilă să iasă din marasmul economic relativ rapid, şi acum e pe o creştere decentă, Grecia încă e la limita recesiunii, după ce a pierdut un sfert din valoarea reală a produsului intern brut faţă de 2008, strivită de imensa datorie publică ce bate spre 200% din economie. Despre această datorie vorbeşte, de la ultimele alegeri, ministrul de finanţe Yanis Varoufakis. El insistă pe o reducere substanţială a datoriei, însă ministrul de finanţe al Germaniei, Wolfgang Schauble, insistă că Grecia are un angajament în faţa creditorilor, şi trebuie să-l respecte.

Din cele 323 de miliarde de euro datorie publică a Greciei, 60% revine statelor din Eurozonă, 10% FMI, şi 6% BCE. Băncile greceşti au 6% din datorie. În această structură, o restructurare înseamnă pierderi pentru contribuabilii din zona euro, cei ai FMI şi ar necesita capital nou pentru băncile elene. Bănci care au fost recent recapitalizate din banii statului grec.

Contagiunea

În anticiparea alegerilor, băncile greceşti au pierdut depozite de 15 miliarde de euro, dintre care 11 miliarde doar în ianuarie. Anunţul BCE a dus la scăderi cu două cifre a valorii acţiunilor băncilor la Bursa de la Atena. Intensificarea crizei elene are efecte şi în regiune, în condiţiile în care investitorii reacţionează şi asupra ţărilor mai slabe sau legate direct de Grecia.

Legătura cea mai puternică între România şi Grecia este prin sistemul bancar. Pe plan local operează băncile Alpha Bank, Bancpost, Piraeus Bank şi Banca Românească. Băncile elene au în continuare o cotă importantă din sistemul bancar din România, de aproximativ 20% din capital şi 12,5% din active. BNR insistă că aceste instituţii de credit nu sunt greceşti, ci româneşti, în sensul că sunt persoane juridice române, nu greceşti, şi sunt supuse direct reglementărilor insituţiei din strada Doamnei. În apexul crizei elene, românii au retras depozite de 1,2 miliarde de euro din băncile cu capital grecesc. Situaţia s-a normalizat pe măsură ce tensiunile au scăzut şi subiectul a fost mediatizat mai puţin. Pe partea de capital, însă, instituţiile din România sunt dependente de acţionarii greci, adică de statul grec, care a naţionalizat mare parte din bănci. Banca Naţională susţine că acestea sunt capitalizate cel puţin la standarde, dacă nu peste.

Vânzări la orizont

Până acum, BNR a măritat băncile sărace în capital sau scoase la vânzare de acţionari, dovadă fiind achiziţiile din ultimii doi ani. O problemă simultană cu toate băncile greceşti ar putea să pună strategii băncii centrale într-o poziţie mai dificilă, în condiţiile în care, oricum, sucursalele locale ale grecilor ar trebui vândute, în mare parte, în anii următori. Băncile deţinute de greci în România oferă printre cele mai mari dobânzi la depozitele la termen, în jurul a 3% pentru economisirile în lei la trei luni.