Cele mai recente teste de stres derulate în rândul principalelor bănci din Europa nu au reuşit să atenueze temerile investitorilor privind profitabilitatea sectorului bancar şi nu au analizat unele riscuri, cum ar fi efectele ratelor negative ale dobânzilor şi impactul deciziei Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană (Brexit), susţin analiştii intervievaţi de Reuters.
Vineri, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a dat publicităţii rezultatele testelor de stres, potrivit cărora banca italiană Monte dei Paschi, grupul austriac Raiffeisen, banca spaniolă Banco Popular şi două dintre principalele instituţii financiare irlandeze au obţinut cele mai slabe rezultate.
Un test de stres este o simulare a mai multor scenarii diferite de criză financiară prin care poate fi testată soliditatea instituţiilor bancare. Autoritatea Bancară Europeană, care a supus la teste de stres un număr de 51 de bănci din zona euro, a subliniat că rezultatele acestor teste arată că mai sunt multe de făcut pentru a pune băncile într-o poziţie solidă.
Au fost câteva surprize: rezultatele sub aşteptări înregistrate de principalele instituţii financiare irlandeze şi grupul britanic Barclays, în timp ce băncile germane Deutsche Bank şi Commerzbank s-au descurcat mai bine decât se anticipa.
Analiştii susţin că testele din acest an "nu au fost un panaceu", deoarece au lipsit unele elemente majore, cum ar fi efectele ratelor negative ale dobânzilor asupra profitabilităţii băncilor şi impactul Brexitului. "Per ansamblu, rezultatele sunt mai degrabă liniştitoare, în opinia mea, dar problemele reale din sectorul bancar, în special ratele negative ale dobânzilor, nu au fost testate", a apreciat analistul Dirk Becker, de la Allianz Global Investors.
"Este doar un pas spre direcţia potrivită, nu este o obsesie şi nu se pot afla prea multe din aceste teste. Sectorul bancar a avut o evoluţie sub aşteptări", a estimat George Karamanos, analist la KBW. "Estimăm că în bilanţurile băncilor europene încă mai există credite neperformante de aproximativ 1.000 miliarde de euro", a avertizat Edward Chan de la casa de avocatură Linklaters.
"Principala provocare pentru bănci va fi să demonstreze că modelele şi calitatea datelor sunt suficiente pentru a identifica viitoarele riscuri şi au proceduri demarate pentru a gestiona riscurile", a apreciat Burcu Guner, director în cadrul Moody's Analytics.
EBA a analizat modul în care s-ar comporta băncile în cazul unui şoc economic care ar dura trei ani şi a ajuns la concluzia că banca italiană Monte dei Paschi, cea mai veche bancă din lume, ar rămâne cu o rată a capitalului de bază de minus 2,44%. Pragul minim fixat pentru trecerea testelor a fost o rată a capitalului de bază de 5,5%. La fel ca şi Monte dei Paschi, banca irlandeză Allied Irish Banks s-a situat sub prag, cu o rată a capitalului de bază de 4,31%.
De asemenea, pieţele sunt interesate şi de cât de multe bănci au fost capabile să menţină o rată a capitalului de bază de 7%, pragul care, în mod normal, declanşează o depreciere a obligaţiunilor emise de bănci pentru a-şi reface capitalul. Potrivit EBA, grupul bancar spaniol Banco Popular, Bank of Ireland şi grupul bancar austriac Raiffeisen au terminat testele sub acest prag cu rate ale capitalului de bază de 6,62%, 6,15% şi, respectiv, 6,12%.
La debutul testelor, toate cele 51 de bănci aveau o rată agregată a capitalului de bază de 12,6%, ţinând cont de toate cerinţele de capital. La finalul testului, această rată a coborât la 9,2%, ceea ce presupune o scădere de 340 puncte de bază, echivalentul a 226 miliarde de euro.
Aceasta este a treia rundă de teste de stres derulate în UE după ce contribuabilii au salvat mai multe bănci după criza financiară din 2007-2009. De data aceasta, pentru prima dată, testele derulate de EBA au inclus şi impactul unor riscuri precum amenzile şi înţelegerile în justiţie asupra capitalului băncilor.
Potrivit calculelor EBA, impactul total al amenzilor şi înţelegerilor asupra capitalului băncilor ar fi de 71 miliarde de euro. Cel mai mare impact ar proveni însă de pe urma pierderilor provocate de pe urma creditelor, pierderi care s-ar ridica la 350 miliarde de euro la toate băncile testate.AGERPRES