Controversatul gazoduct Nord Stream 2 este aproape de a fi dat în folosinţă.

Ultima secţiune a gazoductului a fost sudată în apele teritoriale germane

Luni, 6 septembrie, operatorul proiectului a anunţat că ultima secţiune a fost sudată, astfel că cele două secţiuni ale conductei pot fi unite pentru a completa legătura prin Marea Baltică, scriu agenţiile DPA şi Reuters.

Totul a fost realizat de specialiştii aflaţi pe nava rusească Fortuna. Aceştia au sudat ultima conductă care trece prin apele teritoriale germane, care va fi unită cu secţiunile din apele teritoriale daneze pentru finalizarea proiectului.

“Viitorul va fi conectarea secţiunii conductei care vine din Germania cu secţiunea care vine din apele teritoriale daneze”, a informat operatorul proiectului, care a mai precizat că gazoductul ar trebui să fie operaţional până la finalul anului.

“Activitatea de amplasare a conductelor Nord Stream 2 a fost finalizată”, a anunţat luni Gazprom pe aplicaţia Telegram.

Gazprom ar putea să se lovească de unele obstacole în procedura de autorizare

Nord Stream 2 va face legătura directă între Rusia şi Germania via Marea Baltică şi va permite redirecţionarea acelor livrări de gaze ruseşti care în prezent trec prin Ucraina pentru a ajunge în Europa. Cu toate acestea, Gazprom ar putea să se lovească de unele obstacole în procedura de autorizare a noii sale conducte.

După finalizare, noul gazoduct ar urma să transporte anual 55 miliarde metri cubi de gaze din Rusia în Germania, cantitatea fiind suficientă pentru aprovizionarea a 26 de milioane de gospodării, a precizat operatorul proiectului.

Ucraina acuză însă că Nord Stream 2 este o armă rusească şi o ameninţare la adresa securităţii Europei, subliniind că încă nu este prea târziu pentru a opri acest proiect. În replică, oficialii ruşi susţin că gazoductele Nord Stream 2 şi TurkStream sunt concepute pentru a îmbunătăţi securitatea energetică a Europei.

Ucraina aduce aminte ce s-a întâmplat în 2006 şi 2009: “Oamenii au o memorie scurtă”

O scădere a livrărilor de gaze ruseşti spre Europa a condus la o creştere rapidă a preţurilor, iar directorul general al operatorului reţelei de gazoducte din Ucraina (GTSO), Serhiy Makogon, susţine că Gazprom ar putea adopta şi alte măsuri dure pentru a-i convinge pe europeni să utilizeze noile sale conducte.

În 2006 şi 2009, în timpul unor dispute cu Ucraina pe tema gazelor naturale, Gazprom a suspendat temporar tranzitul gazelor naturale spre Europa în plină iarnă.

“Oamenii au o memorie scurtă, 2009 este anul în care Gazprom a făcut Europa să îngheţe”, a spus Makogon.

Teama cea mai mare a Kievului este că, din 2024, Gazprom va înceta tranzitul gazelor naturale prin Ucraina, iar compania rusă a început deja să îşi reducă livrările. În plus, începând din luna octombrie a acestui an, Ungaria ar putea înceta să mai primească gaze naturale ruseşti care să treacă prin Ucraina, iar Polonia ar putea înceta să mai utilizeze ruta de tranzit începând din 2023.

“Imediat ce Gazprom va avea capacitatea tehnică de a ocoli Ucraina, indiferent de costuri, va face acest lucru. Şi ne aşteptăm ca imediat ce Nord Stream 2 va fi terminat, Gazprom să facă totul pentru a abandona tranzitul fizic”, a spus Makogon.

În luna iulie a acestui an, liderii Germaniei şi SUA au anunţat un acord care trebuia să elimine o parte din îngrijorările autorităţilor de la Kiev cu privire la Nord Stream 2, însă Ucraina spune că aceasta este singura promisiune pe care a primit-o până acum.

Nord Stream 2, un proiect care va crea o nouă legătură energetică directă între Rusia şi Germania, reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.