Comisia Europeană a anunţat recent că, de la 1 ianuarie, va impune restricţii la exportul unor produse româneşti de origine animală. De ce au fost necesare aceste măsuri, în condiţiile în care statelor care au aderat în valul anterior nu li s-au pus astfel de bariere comerciale?
Preşedintele Comisiei Europene (CE), José Manuel Barroso, declara în cadrul conferinţei de presă ce a urmat prezentării raportului de ţară că: „Am vândut opinei publice europene aderarea României şi Bulgariei, amintind de avantajele economice pe care aceasta o prezintă, în special creşterea exporturilor“. Altfel spus, în timp ce nouă ni se vor impune o serie de restricţii, România va deschide larg porţile pentru mărfurile europene. UE a alocat însă ţării noastre, pentru 2007, aproximativ zece milioane de euro pentru monitorizarea şi eradicarea unor boli ale animalelor, cum ar fi pesta porcină sau gripa aviară.
1. Albiţa
2. Bucureşti Otopeni
3. Constanţa-Nord
4. Constanţa-Sud
5. Halmeu
6. Sculeni Iaşi
7. Siret
8. Stamora Moraviţa
Potrivit Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, numai 300 de firme din cele 800 care îşi desfăşoară activitatea în industria alimentară românească vor putea exporta pe piaţa europeană de la 1 ianuarie 2007. Din numărul total de societăţi, circa 400 se ocupă de procesarea cărnii roşii, alte 50, de cea a cărnii de pasăre, 330 sunt din sectorul de industrializare şi prelucrare a laptelui şi aproape 30, din cel al peştelui. Acestea sunt produsele de origine animală vizate de restricţiile impuse de UE. Concret, solicitarea CE este de a nu exporta, de la începutul anului viitor, pe piaţa europeană, mărfuri produse anterior de către unităţile care vor putea face schimburi intracomunitare. Măsura a fost luată pentru protecţia consumatorilor europeni.
Aproape 400 de firme din sectorul cărnii şi al laptelui vor avea parte de o perioadă de tranziţie pentru a putea face faţă noilor norme de siguranţă alimentară, intrate în vigoare la 1 octombrie. Răgazul acordat acestor companii este de trei ani.
„Conform legislaţiei europene, produsele de origine animală trebuie să aibă o marcă de sănătate, care să ateste că au fost supuse unui control sanitar-veterinar. Astfel, ştampila ovală atestă că produsul este conform standardelor UE, iar cea rotundă, că acesta corespunde standardelor româneşti şi poate fi comercializat numai pe piaţa internă“, spune Valeriu Steriu, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL). Steriu susţine că 130 de unităţi de prelucrare şi industrializare a laptelui vor comercializa de la 1 ianuarie produse cu ştampilă rotundă şi ovală, circa jumătate din acestea putând să exporte pe piaţa UE. Preşedintele APRIL afirmă că este greu de preconizat dacă piaţa autohtonă va fi invadată de laptele şi produsele lactate din statele europene la preţuri mai mici decât cele româneşti, dar că situaţia se va contura în februarie-martie, după ce va fi stabilit regimul cotelor de lapte.
Şi companiile care se ocupă cu procesarea cărnii roşii sunt afectate de decizia CE. „Până la sfârşitul anului, 70-80 de unităţi, din care 15-20 sunt abatoare sau au şi abator, vor putea exporta în UE. Alte 250 de societăţi vor avea parte de o perioadă de tranziţie, iar restul până la 400 vor fi închise sau vor obţine o derogare de a vinde numai pe piaţa locală“, ne-a declarat Mihai Vişan, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii.
O unitate de procesare a cărnii trebuie să respecte anumite condiţii pentru a putea ajunge să exporte marfa în ţările din Uniune. Potrivit lui Vişan, „firmele trebuie să asigure aşa-numitul „lanţ al frigului“ pentru carnea ce urmează să ajungă pe piaţa europeană. În funcţie de capacitatea procesatorului, suma ce trebuie investită într-un asemenea sistem este, în medie, de patru-cinci milioane de euro, însă poate ajunge la 10-20 de milioane de euro“.
În ceea ce priveşte carnea de pasăre, România prognozează o creştere a producţiei în următorii ani. Reprezentanţii Uniunii Crescătorilor de Păsări (UCPR) sunt de părere că, până în 2013, nivelul importurilor se va reduce, în timp ce exporturile vor creşte. Preşedintele Uniunii, Ilie Van, crede că impactul aderării va fi resimţit ca negativ circa doi ani, după care exporturile vor creşte simţitor. „România va face faţă concurenţei de pe piaţa comunitară“, a mai spus Van. Potrivit estimărilor UCPR, în 2013, din cele 50.000 de tone de carne de pasăre exportate, circa 20.000 de tone vor ajunge pe piaţa din UE.
Pentru anul 2007, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estimează că atât concurenţa pe piaţa unică europeană, cât şi restricţiile impuse de CE nu vor avea un impact major în ceea ce priveşte exportul de produse agroalimentare. Cea mai mare influenţă va fi – spune preşedintele CNP, Ion Ghizdeanu – la exportul de carne, unde deja se observă o diminuare a ponderii exportului intra UE din cantitatea totală de carne exportată. Astfel, în primele nouă luni ale anului în curs, exportul de carne a reprezentat 84%, faţă de 89% pe aceeaşi perioadă a lui 2005 şi aproape 92% în 2004. Prognoza spune că ponderea exportului de carne către UE în 2007 ar ajunge la 80%, scăderea urmând să fie parţial compensată cu exporturile în ţările din afara Uniunii. Per total, exportul de produse alimentare va creşte, potrivit CNP, cu cel mult 15%. Chiar dacă exportul de carne va fi într-o uşoară scădere, acesta ar urma sa fie compensat cu alte produse.
Ghizdeanu afirmă că şi în ţările care au aderat în 2004, ponderea exporturilor intra UE din total s-a redus. Cerinţele şi concurenţa de pe piaţa unică europeană, combinate cu regimul vamal mai favorabil exportului extra UE conduc către această modificare de structură.
Efecte imediate
«În primul an după intrarea în UE, am înregistrat o ameliorare a balanţei comerciale, ritmul de creştere
a exporturilor depăşindu-l pe cel al importurilor. Aderarea nu a adus restricţii la exporturi.»
Bogar Ferenk, consilier economic al ambasadei Ungariei la Bucureşti
Importurile se accelerează
«În 2007, importurile, în special cele din statele europene, vor creşte accelerat, mărind deficitul cu cel puţin trei miliarde de euro anul viitor faţă de 2006. În schimb, exporturile vor stagna.»
Mihai Ionescu, preşedintele ANEIR
ScapĂ cine poate
În ultimii patru ani, România a livrat la export 7.700 de tone de miere în medie. „În 2003, care a fost un an extrem de bun, am exportat 10.000 de tone“, ne-a declarat Ion Popescu, director tehnic la Asociaţia Crescătorilor de Albine. Mierea este un produs care „merge“ foarte bine la export. Anul acesta, de pildă, am exportat miere în valoare de 9.500.000 de euro şi am importat de 8.000 de euro.
Un singur producător de carne de pasĂre din judeţul Constanţa îndeplineşte cerinţele de igienă impuse de UE. Managerul firmei respective este chiar Mircea Băsescu, fratele preşedintelui României. Compania condusă de acesta face parte din cele 36 din ţară care vor putea exporta pe piaţa europeană.
În sectorul de morĂrit Şi panificaŢie, numai 15% din cele 8.000 de unităţi din România respectă normele de siguranţă alimentară. La polul opus, se află acelaşi procentaj. Acestea, spune preşedintele patronatului Rompan, Aurel Popescu, ar fi trebuit închise încă de la 1 octombrie, data intrării în vigoare a noilor reglementări. Restul de 70 % din societăţile din domeniu sunt în perioadă de tranziţie.
Aderarea fără restricţii dă bine la exporturi
Investiţiile din sectorul agroalimentar au permis Poloniei, Cehiei şi Ungariei să majoreze comerţul exterior după 1 mai 2004
Interesantă este experienţa statelor care au aderat în 2004. În Ungaria, Polonia şi Cehia s-a înregistrat o creştere a exporturilor. Acestor ţări nu li s-au impus restricţii după intrarea în Uniune.
„Polonia a beneficiat după extindere de o creştere a exporturilor, care a depăşit ritmul de majorare a importurilor“, ne-a declarat Wlodzimierz Kurowski, de la Secţia de Promovare a Comerţului şi a Investiţiilor din cadrul Ambasadei Republicii Poloniei la Bucureşti. Mai mult, spune acesta, odată cu aderarea, orice restricţie a fost ridicată. Această atitudine a Uniunii a „ajutat Polonia să intre liberă pe piaţa europeană, mai ales pe cea germană“.
Lucrurile s-au petrecut „la indigo“ şi în Ungaria. „În primul an după intrarea în UE, am înregistrat o ameliorare a balanţei comerciale, ritmul de creştere a exporturilor depăşindu-l pe cel al importurilor. În prima jumătate a lui 2004, importul de lapte a crescut semnificativ, după care a revenit la normal“, susţine Bogar Ferenk, consilier economic al ambasadei Ungariei la Bucureşti. Valoarea totală a exporturilor în 2005 a însumat circa 50 de miliarde de euro, iar a importurilor, aproximativ 53 de miliarde de euro. Din volumul total, importurile din cadrul pieţei europene au o pondere de 68%, iar exporturile, 76%. Principalii parteneri comerciali ai Ungariei sunt: Germania, Austria, Italia, Franţa, Marea Britanie şi Olanda.
Aderarea la UE nu a adus nicio restricţie în ceea ce priveşte exporturile din ţara vecină. Bogar Ferenk îşi aminteşte că au intrat pe piaţă, din cadrul Uniunii, produse de calitate slabă. Cum a reuşit Ungaria să scape de acestea? S-au făcut controale în lanţurile de hipermarketuri şi s-au aplicat amenzi.
Karel Zdenovec, consilier al Secţiei economice a Ambasadei Cehiei explică creşterea exporturilor după aderare ca fiind atât rezultatul reformelor începute înainte de 2004, cât şi al integrării în cadrul pieţei europene. „2005 a fost primul an când balanţa comercială a fost pozitivă – 1,4 miliarde de euro. După aderare, au crescut importurile din statele europene la unele produse alimentare, cum ar fi, de exemplu, laptele, fructele sau legumele. Şi la produsele din carne au crescut importurile, pe fondul scăderii producţiei interne“.
La ce se aşteaptă oamenii de afaceri de la noi care se ocupă cu astfel de tranzacţii? Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor (ANEIR), Mihai Ionescu, susţine că importurile, în special cele din statele europene, vor creşte accelerat, începând cu produsele agroalimentare, bine susţinute de ţările din UE şi slab susţinute de România, până la cele mai sofisticate echipamente casnice şi industriale. Preşedintele ANEIR consideră că: „În timp ce importul va creşte, exporturile vor stagna. În ciuda prognozelor optimiste ale guvernului, care prevăd o creştere a exporturilor de patru miliarde de euro în 2007, noi credem că acestea vor stagna sau vor creşte cu cel mult un miliard de euro. În schimb, importurile vor mări deficitul cu cel puţin trei miliarde de euro anul viitor faţă de 2006“. Mihai Ionescu a mai spus că de la 1 ianuarie ţara noastră va pierde o serie de oportunităţi, atât la import, cât şi la export. „Va trebui să renunţăm la acordurile de liber schimb cu Republica Moldova, Turcia, Israel şi ţările CEFTA pentru care taxele erau zero. După 1 ianuarie, vom căuta cu lupa în magazine aceste mărfuri, dar şi produsele româneşti. În schimb, vom avea din abundenţă mărfuri din statele europene, care practic vor avea monopol pe piaţa internă de la noi“.
În opinia preşedintelui ANEIR, această etapă va dura circa cinci-şase ani, până când investitorii occidentali vor conştientiza că România nu este numai o piaţă de desfacere, ci poate constitui şi o oportunitate de a investi, în special în sectorul agroalimentar.
