Europarlamentare cu aplaudaci, capsatoare şi găleţi

Partidele au primit donaţii de circa cinci milioane de euro pentru a-şi face imaginea. Oamenii de afaceri nu s-au prea înghesuit să finanţeze campania electorală pentru alegerile europarlamentare. Cei care au scos bani din buzunar au făcut-o în nume propriu, şi nu prin companiile pe care le deţin. „Nu am primit donaţii de la nici măcar o singură firmă. E o procedură complicată, societăţile comerciale trebuie să aducă ceritificate fiscale şi dovezi că în ultim

Partidele au primit donaţii de circa cinci milioane de euro pentru a-şi face imaginea. Oamenii de afaceri nu s-au prea înghesuit să finanţeze campania electorală pentru alegerile europarlamentare. Cei care au scos bani din buzunar au făcut-o în nume propriu, şi nu prin companiile pe care le deţin.

„Nu am primit donaţii de la nici măcar o singură firmă. E o procedură complicată, societăţile comerciale trebuie să aducă ceritificate fiscale şi dovezi că în ultimul an n-au avut niciun contract cu administraţia publică, încât oamenii de afaceri care au vrut să ne ajute au făcut-o în calitate de persoane fizice“, susţine Antonel Tănase, mandatarul financiar al Partidului Naţional Liberal. Însă atât el, cât şi deputatul Dan Motreanu, secretarul general al PNL, refuză să facă publice numele finanţatorilor mai importanţi. „Cam toţi membrii au donat, nu mult, maximum 1.000 de lei. Ce vă pot spune e că, din câte ştiu, Dinu Patriciu nu ne-a finanţat de data aceasta“, spune Motreanu.

Şi trezorierul PSD, senatorul Aristide Roibu, se fereşte să dea nume. „Eu nu m-am implicat direct, însă ştiu că, în general, persoanele fizice ne-au făcut donaţii. Ştiu că au venit şi din teritoriu, trimişi de conducerile filialelor sau chiar însoţiţi de preşedinţi de filială“, afirmă acesta.

La fel de discret este şi trezorierul democrat Gheorghe Albu. „Au fost mulţi donatori, şi persoane fizice, şi juridice, însă nu le ştiu acum numele pe de rost“, ne-a spus el. Albu a ţinut să precizeze că, potrivit noilor norme privind finanţarea, se acordă o atenţie mult mai mare acestui capitol atât din partea partidelor, cât şi din cea a autorităţilor. „Neregulile sunt acum mult mai uşor de depistat“, crede el.

Disproporţii majore între donaţii

Luaţi global, cei mai darnici în bani au fost simpatizanţii PSD, care au donat, potrivit datelor furnizate de Curtea de Conturi (CC), 1,98 milioane de lei pentru campania electorală. Urmează, cu sume aproximativ egale (1,19, respectiv 1,10 milioane de lei), PD şi PNL. Locul al patrulea este ocupat de PNG, cu 0,7 milioane de lei. La coadă se află PNŢCD (1.500 de lei), PIN (10.530 de lei), PLD (47.000 de lei) şi PRM (63.500 de lei).

Lucrurile se schimbă atunci când vine vorba de donaţiile „în natură“. Conform declaraţiilor depuse la CC, partidele şi candidatul independent Laszlo Tokes au primit circa 2,9 milioane de afişe (la aproximativ un leu bucata, înseamnă 2,9 milioane de lei) şi peste 21 de milioane de fluturaşi, broşuri, pliante, ziare, calendare, autocolante sau scrisori (la circa 0,30 lei bucata rezultă şapte milioane de lei). Dacă la afişe domină PNG, cu 1,6 milioane de bucăţi, şi PC, cu 0,44 milioane de bucăţi, la a doua categorie conduce PD, cu nu mai puţin de opt milioane de bucăţi primite ca donaţie, urmat de PNG, cu 5,9 milioane.

Partidele au primit şi peste 1,6 milioane de alte materiale de propagandă (brichete, brelocuri, pixuri, tricouri, şepci, pungi, ceasuri sau steguleţe, estimate de noi ca valorând circa 0,8 milioane de lei). Şi aici PD a fost în frunte, cu circa 650.000 de bucăţi. În total, sumele primite astfel pot fi estimate la circa 17 milioane de lei sau cinci milioane de euro.

„În mod normal, toate aceste donaţii în produse şi servicii trebuiau convertite în bani de către partide“, spune analistul politic Cristian Pârvulescu. „Oricum, la cât de timidă a fost campania aceasta, va fi interesant să auzim explicaţiile formaţiunilor politice privind destinaţia banilor. Mai ales pentru că partea tradiţional scumpă, adică publicitatea în media şi outdoor, a fost foarte slab reprezentată“, completează Pârvulescu.

Partidele rămân la finanţatorii tradiţionali

Chiar dacă reprezentanţii principalelor partide politice au refuzat să dezvăluie, oficial, numele principalilor sponsori, am reuşit să aflăm, de la surse de încredere, câteva nume. Astfel, se pare că, în ciuda asigurărilor secretarului general al PNL, Dinu Patriciu a cotizat, totuşi, direct sau prin intermediari, şi la această campanie electorală. El s-ar fi abţinut, totuşi, de data aceasta, să dea bani PSD-ului, care a reuşit să fie pe primul loc la sumele colectate datorită unor donaţii relativ mici, dar foarte numeroase.

Voci de pe scena politică spun că printre principalii sponsori ai democraţilor se numără aşa numiţii „regi ai asfaltului“, în timp ce la PLD unii dintre cei mai importanţi donatori au fost primarul din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, şi câţiva oameni de afaceri din judeţul Suceava

Publicitate săracă

PODIUMUL
Câştigătorii de la PD au avut, aparent, şi cele mai mari donaţii, constând în spaţiu publicitar în presa scrisă, la radio, TV şi pe Internet, dar şi în outdoor. Urmează PSD, social-democraţii având şi ei o distribuţie cvasiuniformă în toate mediile. PNL nu a declarat niciun fel de donaţie de acest gen.

RESTUL
Actorii de mâna a doua se împart şi ei în cei care nu au primit sponsorizări în publicitate (UDMR şi PNG), şi cei care au beneficiat şi de acest tip de sprijin (PC şi PRM în special în presa scrisă locală, PNŢCD în print şi audio, iar PLD în special în presa scrisă şi pe Internet).