Cât de harnici sunt europarlamentarii români? Aceasta este întrebarea la care răspunde cercetarea Institutul European pentru Democraţie Participativă – Qvorum, care contine informaţii detaliate privind activitatea individuală a fiecăruia dintre cei 33 de europarlamentari români în perioada iulie 2009 - iulie 2011.
Studiul arată că pe parcursul celor doi ani scurşi din actuala legislatură, eurodeputaţii români au fost mai prezenți în Parlamentul European. Dacă în primele 6 luni ale mandatului (iulie – decembrie 2009), România s-a aflat pe ultima poziţie la acest capitol (locul 27 din 27 de state membre), în clasamentul întocmit doar pentru anul 2011, România a urcat până pe poziţia a 16-a. Cu toate acestea, în total, în cei doi ani, delegaţia ţării noastre se află încă la coada clasamentului, ocupând locul 25.
Până nu demult, delegaţia noastră stătea bine doar la activităţi secundare, precum întrebările parlamentare, semnarea moţiunilor de rezoluţie şi discursurile în plen. În ultimul timp, a existat o creştere şi în ceea ce priveşte activităţile de substanţă, prin intermediul cărora se poate exercita o influenţă efectivă asupra procesului legislativ european: redactarea de rapoarte (locul 11 din 27), de avize (locul 4), amendarea rapoartelor (locul 4).
“Pe baza datelor disponibile în acest moment şi a experienţei de monitorizare din ultimii ani, putem afirma că influenţa României în Parlamentul European este în creştere. Pentru fructificarea la maximum a potenţialului deţinut de România, este necesar însă un volum de muncă şi mai ridicat al europarlamentarilor noştri, precum şi creşterea gradului de consultare dintre aceştia şi partenerii sociali şi instituţionali din ţară”, a declarat directorul Institutului European pentru Democraţie Participativă – Qvorum, Doru Franţescu.
Cum ne reprezintă partidele româneşti ?
Europarlamentarii români nu par a avea deloc trac în a lua cuvântul în Parlamentul European. Ca delegaţie naţională ne aflăm pe locul 5 din 27 de state membre la acest capitol. Eurodeputaţii PSD, PC şi cei ai PDL sunt mult mai vorbăreţi decât cei ai PNL. În ceea ce priveşte activităţile de substanţă, europarlamentarii PSD şi PC ocupă prima poziţie la capitolele rapoarte redactate (uşor în faţa celor de la PNL) şi rapoarte amendate (uşor în faţa celor de la PDL). Liberalii se situeaza pe prima poziţie la redactarea avizelor, iar PD-L a fost până prezent la cele mai multe lucrări plenare. Europarlamentarii aleşi pe listele PRM (Corneliu Vadim Tudor şi George Becali) au o prezenţă extrem de scăzută, situându-se printre ultimii la acest capitol dintre toţi parlamentarii europeni: George Becali ocupă ultimul loc (736), iar Corneliu Vadim Tudor locul 727 (din 736).
Care sunt subiectele unde românii au păreri proprii ?
Un punct sensibil pentru eurodeputaţi români în PE îl reprezintă domeniul Agricultură şi dezvoltare rurală. Acest fapt este evidenţiat de distanţările deputaţilor români faţă de colegii lor din alte delegaţii naţionale, situaţie resimţită în toate cele 3 grupuri politice europene. Explicaţia rezidă în mod evident în faptul că pentru România acest domeniu este unul de interes major, iar după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona Parlamentul European are puteri sporite în a decide legislaţia aplicabilă în acest secor.
Un al doilea domeniu care pare a suscita poziţii politice distincte ale eurodeputaţilor români este Industrie, cercetare şi energie. Aici se înregistrează un grad mai mare de individualizare a voturilor eurodeputaţilor români în raport cu deputaţii din celelalte state membre ale UE.