Europenii au prins frica de animalele noastre

Gheorghe Sterea, patronul unei fabrici de preparate de carne din Pantelimon, s-a apucat de treaba. Firma lui, Ghiocelul SRL, era la inceputul anului pe lista lunga a societatilor ce nu indeplinesc normele comunitare. El urma sa inchida portile la mijlocul anului viitor, atunci cand va suna in mod oficial ceasul pentru toti cei care nu respecta legea Bruxelles-ului. A ales totusi sa faca un un efort si sa-si modernizeze fabrica pentru a ramane in bussines si dupa iunie 2006. “



Gheorghe Sterea, patronul unei fabrici de preparate de carne din Pantelimon, s-a apucat de treaba. Firma lui, Ghiocelul SRL, era la inceputul anului pe lista lunga a societatilor ce nu indeplinesc normele comunitare. El urma sa inchida portile la mijlocul anului viitor, atunci cand va suna in mod oficial ceasul pentru toti cei care nu respecta legea Bruxelles-ului. A ales totusi sa faca un un efort si sa-si modernizeze fabrica pentru a ramane in bussines si dupa iunie 2006.




“Ma pregatesc sa depun actele pentru un program SAPARD in valoare de jumatate de milion de euro. Modernizez fluxul de productie si capacitatile de stocare”, arata cu mandrie Sterea. Insa, ca el nu sunt multi intreprinzatori. Potrivit statisticilor oficiale, aproape 40% din capacitatea de productie a preparatelor din carne si de procesare a laptelui se va inchide la mijlocul anului viitor. In total, peste 1.300 de unitati din industria alimentara vor pune lacatul la poarta pana atunci, pentru ca nu respecta normele de igiena ale europenilor.


Inregistrarea, intarziata de un proces


Dar Bruxelles-ul nu este ingrijorat doar de soarta industriei noastre alimentare. “Cea mai mare problema a Romaniei este in prezent controlul pestei porcine”, spune Markos Kiprianou, comisarul european pentru sanatate si protectia consumatorului. Acesta a explicat ca specificul zootehniei noastre, care presupune dispersia efectivelor de animale pe suprafete intinse si fara bariere sanitare, stimuleaza imprastierea infectiei la animalele sanatoase si chiar la fermele industriale, care alimenteza industria alimentara.


Oficialul european a mai aratat cu degetul catre sistemul de inregistrare a animalelor care bate de ceva timp pasul pe loc si catre procedurile de aprobare a exporturilor de ovine.
Toate aceste probleme, alaturi de intarzierea cu care se infiinteaza punctele vamale de control veterinar, i-au facut pe europeni sa ne trimita pe cap cate o inspectie pe luna, pana la sfarsitul anului. Avertizarile comisarului european sunt cat se poate de clare: “Nu as vrea sa fiu in pozitia de a lua masuri speciale privind Romania, in momentul aderarii, dar trebuie sa subliniez din nou ca sanatatea animalelor si securitatea alimentara sunt unele dintre cele mai importante aspecte ale acquis-ului comunitar. Standardele trebuie indeplinite pana la ultimul”.


Usor de spus, greu de facut. In cazul inregistrarii animalelor, autoritatile ar putea relua de la capat actiunea de marcare, daca procesul in care este implicata Agentia Sanitar Veterinara (ANSVSA) cu firma care a pierdut licitatia de marcare a animalelor nu se incheie favorabil autoritatilor. Fara inregistrare, este imposibila urmarirea efectivelor de animale si, implicit, controlul epidemiilor, mai ales al acelor transmisibile la om.


Dar ce efecte au toate aceste ramaneri in urma asupra economiei noastre? In primul rand, nu avem voie sa exportam in Uniunea Europeana alimente obtinute sub standardele de productie ale europenilor. Chestiune de securitate alimentara, spune Bruxelles-ul, dar si frica de dumping, spun unii jucatori de pe piata noastra. Odata inchisa piata europeana, investitiile straine vor ocoli Romania, indreptandu-se catre vecinii nostri.


Daca industria alimentara nu poate profita de piata comuna, nici cererea pentru materiile prime agricole nu ia avant. Cum aceste doua sectoare reprezinta cam 12 la suta din PIB, e clar ca ne putem lua adio de la cresterea economica sustinuta, pentru o buna perioada de timp.
Al treilea efect, deloc de neglijat, ar fi cresterea de necontrolat a deficitului comercial cu produse alimentare, care a ajuns la 750 de milioane de euro pe primele sapte luni, cu 45 de milioane mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut.


Deocadata, ramanem la nivelul declaratiilor si avertizarilor, decizia amanarii aderarii, fie din cauza agriculturii sau a altui domeniu, nefiind inca luata. Daca ar vrea sa gaseasca un pretext, europenii s-ar putea lega usor de sanatatea porcului autohton.



Industria alimentara se apropie de ghilotina


Capacitate ce trebuie inchisa in 2006, din total procesare carne


Cat se inchide in industria laptelui in 2006 41%
Cat se inchide in industria pestelui in 2006 37%
Numarul de unitati ce se inchid in 2006 1.327
Unitati de procesare a carnii rosii 506
Unitati de procesare a laptelui 371
Unitati de procesare a pestelui 28




• Problemele cele mai mari se regasesc in sectorul carnii. Numarul unitatilor de taiere a bovinelor trebuie redus considerabil, alaturi de inchiderea catorva zeci de unitati de procesare a carnii de vita.


• Laptele este al doilea sector cu probleme. Punctele de colectare a materiei prime de la sate lasa mult de dorit fata de standardele europene.


• Unitatile de procesare ridica de asemenea probleme. Circa 40% din capacitatea industriei alimentare este in pericol sa dispara in mai putin de un an.


• Industria carnii de pasare pare cea mai pregatita de aderare, fiind necesare inchiderea a doar 25 de unitati.