In acest deziderat, inovatia este o piesa fara de care tinta propusa de Consiliul European nu ar fi decat un urias cu picioare de lut. Mai concret, termenul de inovatie acopera o gama vasta de activitati, al caror scop este imbunatatirea performantelor companiilor, incluzand aici implementarea celor mai noi produse, servicii, procese tehnice si de distributie ori metode revolutionare de marketing si management. Cel mai recent eurobarometru al Comisiei Europene, publicat in august, arata c
In acest deziderat, inovatia este o piesa fara de care tinta propusa de Consiliul European
nu ar fi decat un urias cu picioare de lut. Mai concret, termenul de inovatie acopera o gama vasta de activitati, al caror scop este imbunatatirea performantelor companiilor, incluzand aici implementarea celor mai noi produse, servicii, procese tehnice si de distributie ori metode revolutionare de marketing si management.
Cel mai recent eurobarometru al Comisiei Europene, publicat in august, arata cum dinamismul pietei conditioneaza toate aceste procese si servicii inovatoare. Concluziile arata ca nu intotdeauna tara care lanseaza un produs este si cea care il implementeaza. Pe langa aceasta, gradul de acceptare al europenilor fata de noi tehnologii difera de la tara la tara. Malta si Slovacia sunt tarile ai caror locuitori sunt cei mai entuziasmati si mai atrasi de tot ceea ce inseamna nou. In Malta, 18% din locuitori se declara entuziasmati si 46% atrasi, iar in Slovacia, 21% se declara entuziasmati si 41% atrasi de inovatie. Un numar destul de mare de tari se afla la un procentaj destul de apropiat de acestea.
Surprinzator, Romania si Turcia se numara printre tarile cu viu interes pentru inovatii: 20% din romani si 25 % din turci sunt entuziasmati de idea de inovatie. La polul opus, polonezii si letonii sunt cei mai putini atrasi de ideea de a imbratisa o noua tehnologie, trei locuitori din cinci clasandu-se in grupul celor anti-inovatori si reticenti la schimbare. Cele mai mari procente anti-inovatie sunt in Grecia (22% din locuitori), Cipru (21%) si Portugalia si Bulgaria cu 20% din locuitori.
Interesant este si modul in care europenii definesc inovatia. Peste jumatate din europeni vad in inovatie crearea unor produse noi, pe cand un procentaj de 39% asociaza inovatia cu imbunatatirea produselor deja existente. Intr-un procentaj foarte ridicat, 60% din romani asociaza inovatia cu crearea unor produse si servicii noi. Mai mult de trei din cinci locuitori din Grecia, Slovenia si Suedia privesc inovatia in acelasi mod ca romanii.
De cealalta parte, Belgia (59%), Slovacia (58%), Cehia (56%) si Polonia (55%) vad in inovatie imbunatatirea unor produse si servicii deja existente. Piata europeana este impartita intre cei care prefera sa ramana fideli unor anumite produse si servicii (47% din europeni) si cei care ar imbratisa, cel putin o data, o alta tehnologie (45% din europeni).
Nu este greu sa conturam profilul celor care ar imbratisa cu entuziasm noul. Acestia sunt in general barbati, studenti, persoane cu un nivel ridicat de educatie ori manageri de companii. Intr-un eurobarometru realizat in 2004, care cuprindea opiniile a peste 4.500 de manageri din 25 de tari UE cu privire la inovatie, se puteau observa cinci tipuri de companii.
In primul rand, cele mici si statice, in proportie de 30%, cu activitate la nivel local si ale caror venituri erau intre 0% si 5%. Aici, gradul de receptivitate a inovatiei este aproape inactiv.
Al doilea segment este cel al companiilor locale, dinamice, intr-un procent de 13%. Cu o vechime pe piata intre cinci si 25 de ani, acestea investesc in inovatii, cer ajutorul expertilor, angajeaza tineri absolventi, au programe de instruire si o retea dinamica. De aceea si profitul este pe masura – intre sase si 25% din venituri se datoreaza inovatiilor. Alt tip este cel reprezentat de firmele exportatoare medii, al caror profil este anti-inovativ. Este cazul a 24% din firmele europene. Profitul acestora a ramas stabil.
Al patrulea model este cel al firmelor de succes, inovatoare, in atare situatie fiind 20% din companii. Segmentul este reprezentat de companiile medii si mari, aici inovatia fiind la ea acasa, profitul rezultat de pe urma acesteia fiind intre 10% si 25% din veniturile totale.
Ultimul grup este cel al firmelor care vand produse si servicii catre institutiile de stat si in care inovatia lipseste. In Europa, sectorul manufacturier este cel care pompeaza peste 50% din investitii in inovatii.
Domeniul inovatiilor este dictat de consumatori. Conform eurobarometrului din acest an, in Europa se asteapta ca receptivitatea pentru tot ce inseamna inovatie sa creasca, iar romanii par a se mula destul de bine pe acest trend.
Entuziasmul europenilor fata de inovatie
Situate in grupul tarilor entuziasmate de tot ceea ce inseamna inovatie, indiferent de definitia acordata acesteia, ca introducere de noi produse si servicii sau doar ca imbunatatire a celor existente, Turcia si Romania ocupa pozitii surprinzatoare. Atunci cand vine vorba de introducerea unor noi tehnologii, atat romanii, cat si turcii se declara in stare sa treca peste orice obstacol.
Chiar daca situatia este valabila doar la nivel de opinii si atitudini, faptul este totusi imbucurator, de vreme ce gradul de perceptivitate al pietei conditioneaza fenomenul inovatiei si, implicit, economia.
Impactul Pietei Unice asupra inovatiilor
In 2003, Europa avea o piata de 380 de milioane de locuitori. Accesul in marea familie
europeana a zece noi state, in mai 2004, a creat o piata de aproape 455 de milioane de locuitori. In 2003, 44 la suta din manageri erau
convinsi ca posibilitatea accesului catre noi piete va fi un factor pozitiv pentru inovatii,
in urmatorii ani.
Motivele pentru care sunt Imbratisate noile tehnologii
Cand vine vorba de motivele introducerii unui nou produs sau serviciu, managerii vad in aceasta o sansa de a comunica mai bine atat cu furnizorii, cat si cu clientii. Peste jumatate dintre acestia considera ca un alt motiv este capitalul investit in achizitionarea de noi echipamente, dar un accent este pus si pe deschiderea spre cercetare si dezvoltare.