Cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile care vor decide succesorul său, Angela Merkel s-a deplasat în Balcani pentru a transmite un mesaj de încurajare țărilor din acea regiune, pentru a face „noi pași către statul de drept, democrație și pluralismul societății civile” și astfel să se poată alătura clubului european, arată Diario de Noticias. 

La Belgrad și la Tirana, cancelarul a fost vocea europeană pentru extindere, subiect care nu a mai fost o prioritate după criza datoriilor suverane și după Brexit. Membrii UE, declarat aceasta, „trebuie să țină cont întotdeauna faptul că există un interes geostrategic absolut în acceptarea efectivă a acestor țări în Uniunea Europeană„, chiar şi pentru că „există și influența multor altor regiuni ale lumii”, aluzie la Rusia și la China. Ciudat este că în acest rol un sondaj efectuat în 12 țări, reprezentativ pentru 300 de milioane de europeni și dat publicităţii marți, vede Germania ca fiind mai fragilă, spre deosebire de rolul său în apărarea valorilor democratice, precum și imaginea lui Merkel.

Angela Merkel putea fi aleasă din nou

Dacă cetățenii europeni ar putea alege direct un președinte european, Angela Merkel ar fi foarte bine plasată pentru a fi aleasă. Întrebarea a pus-o pe germană față în faţă cu președintele francez, dar eșantionul este edificator, având în vedere că, în medie, 41% dintre europeni ar vota-o pentru inginerul chimist, în vârstă de 67 de ani, și doar 14% pe fostul bancher, în vârstă de 43 de ani. Legatul său de lider centrist în căutarea unor compromisuri nu a fost uitat atunci când o parte însemnată a respondenților a arătat că fără ea ar fi existat mai multe conflicte în lume (23% față de 39%, care au afirmat că nu există nici o diferență, și 15% care a răspuns contrariul).

Rezultatele au fost comunicate de grupul de reflecție al Consiliului European pentru Relații Externe (EFCR), iar autorii subliniază că, în ciuda popularității germane și a cancelarului în alte țări, în termeni interni nu este chiar aşa. Pe de o parte, ei sunt mai pesimişti cu privire la viitorul țării lor, majoritatea (52%) considerând că epoca sa de aur a trecut. Dintre cetățenii tuturor statelor membre chestionaţi, germanii sunt cei mai pesimişti cu privire la viitorul țării lor, urmaţi doar de vecinii lor austrieci și îndeaproape de unguri (50%). În sens contrar, un sfert dintre germani consideră că țara lor se trece în prezent printr-o epocă de aur a sa ori că aceasta va să vină.

Pe de altă parte, germanii nu sunt convinși că Berlinul ar trebui să joace un rol mai important în UE. Excepția este apărarea democrației și a drepturilor omului, unde 38% afirmă că Germania poate juca un rol considerabil în apărarea intereselor europene. În această privinţă sunt în concordanță cu restul europenilor, fiind depășiţi doar de unguri (49%), olandezi (45%), spanioli (43%) și danezi (41%).

Europenii au încredere în germani în ceea ce priveşte apărarea intereselor economice și financiare (în medie 36%). Autorii studiului, Piotr Buras și Jana Puglierin, apreciază că acestea sunt rezultate paradoxale, având în vedere dificultățile prin care au trecut mai multe țări în timpul crizei datoriilor și poziția imobilă a guvernului lui Merkel. Este adevărat că sondajul nu acoperă Grecia sau Ciprul, dar Portugalia (44%) și Spania (45%) arată sprijin faţă de măsurile draconice.

Capacitatea Berlinului de a face față Chinei este recunoscută doar de 17%, Rusiei – 20% și SUA – 25%, francezii, polonezii și italienii fiind cei mai critici.

În concluzie, politologii susţin o schimbare de direcţie care urmează să fie efectuată de succesor. „Merkelismul nu mai este sustenabil, iar următorul cancelar va trebui să găsească o altă cale”, spune Piotr Buras. „Este posibil ca Merkel să fi menținut status quo-ul pe întregul continent în ultimii 15 ani, dar provocările cu care se confruntă acum Europa – pandemia, schimbările climatice și concurența geopolitică – necesită soluții radicale, nu schimbări cosmetice”.