Cel mai recent studiu Eurostat, privind bugetul gospodăriilor (HBS), arată că 60,6% din cheltuielile de consum ale gospodăriilor, în 23 de state membre UE pentru care sunt disponibile cifrele, au fost în 2020 alocate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili (32,7%), alimente şi băuturi non-alcoolice (17,1%) şi transport (10,8%).
Datele din cel mai recent studiu privind bugetul gospodăriilor (HBS) arată că 60,6% din cheltuielile de consum ale gospodăriilor, în 23 de state membre UE pentru care sunt disponibile cifrele, au fost în 2020 alocate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili (32,7%), alimente şi băuturi non-alcoolice (17,1%) şi transport (10,8%).
Potrivit datelor publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat), încă o cincime (20,4%) din bugetele gospodăriilor din UE în 2020 au fost alocate pentru recreere şi cultură (6,7%), mobilă şi echipamente de casă (4,9%), restaurante şi hoteluri (4,8%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (4%).
Studiul indică diferenţe semnificative între statele membre UE. Cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili au reprezentat cea mai ridicată pondere din bugetul gospodăriilor în majoritatea statelor membre UE, variind de la 8,4% în Malta la 49,2% în Ungaria. În România, ponderea este similară cu cea din UE, 32,7%.
Mâncarea și băuturile non-alcoolice sunt pe locul 2 la cheltuieli
Pe locul doi se află cheltuielile pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, iar în cazul transporturilor, cea mai ridicată pondere se înregistrează în Danemarca, Germania, Luxemburg, Austria şi Slovenia. În România, ponderea este de 5,2%.
Estonia şi Malta au tipare diferite, alimentele şi băuturile non-alcoolice reprezentând cea mai importantă pondere a cheltuielilor, cu 22,3% şi, respectiv, 19,8% din bugetele gospodăriilor. La polul opus, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum este mai mică de 10% doar în Luxemburg (9,4%). În România, ponderea este de 27,6%.
În România, puterea de cumpărare a scăzut în 2022
Puterea de cumpărare a scăzut în 2022 pentru prima dată după 2011. Unu din patru lei cheltuiţi de o familie din România merge pe mâncare şi băuturi nonalcoolice
Unu din patru lei cheltuiţi de o familie din România merge pe mâncare şi băuturi nonalcoolice. În 2022, un an marcat de inflaţie record şi de scumpiri la alimente de bază de până la 30-50%, o familie din România a trebuit să aloce un sfert din bugetul de cheltuieli pentru a-şi asigura hrana cea de toate zilele.
Ponderea în totalul bugetului de cheltuieli a crescut anul trecut pentru prima dată după 2011, urcând la 25%, versus 24,8% în 2021, arată datele de la Biroul European de Statistică Eurostat. România este una dintre patru ţări pentru care există deja date aferente lui 2022, alături de Islanda, Norvegia şi Malta.
Este interesant de remarcat că în aceste trei ţări din urmă, afectate şi ele de inflaţie, ca de altfel o bună parte din întreaga lume, ponderea cheltuielilor cu hrana în total buget de cheltuieli a scăzut, semn că scumpirile nu au afectat puterea de cumpărare a cetăţenilor lor. Spre exemplu, în Malta, ponderea a scăzut de la 14,1% la 13,5%, iar în Norvegia de la 12,5% la 11,4%.