În 2023, România a avut o creștere de 13,8% a cheltuielilor sociale, mult peste media UE de 6,1%. Potrivit Eurostat, această majorare face parte din tendința generală de creștere a cheltuielilor sociale în Europa Centrală și de Est. Pensiile de vârstă și de urmaș au reprezentat peste jumătate din cheltuielile sociale din România.
România, printre statele cu creșteri semnificative ale cheltuielilor sociale
În 2023, cheltuielile totale cu protecția socială în Uniunea Europeană au atins valoarea de 4.583 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 6,1% comparativ cu anul precedent, conform datelor publicate luni de Eurostat. România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene unde această creștere procentuală a cheltuielilor sociale a fost semnificativ mai mare decât media europeană, având o creștere de 13,8% față de 2022.
Creșteri semnificative în Europa Centrală și de Est
Pe parcursul anului 2023, cele mai mari creșteri ale cheltuielilor cu protecția socială au fost înregistrate în țări din Europa Centrală și de Est, precum Slovacia (18,9%), Polonia (18,4%), Ungaria (15,2%), Bulgaria (14,6%) și România (13,8%).
Aceste creșteri sunt semnificativ mai mari decât media europeană, ceea ce sugerează o tendință de creștere accelerată a cheltuielilor sociale în aceste state, în contextul unor nevoi sociale mai mari sau al măsurilor guvernamentale menite să sprijine populația vulnerabilă.
Deși cheltuielile cu protecția socială au crescut în toate statele membre ale Uniunii Europene, țările care au înregistrat cele mai mici creșteri au fost Danemarca (2,3%), Italia (3,5%) și Estonia (3,8%).
Aceste state au avut o expansiune mai moderată a cheltuielilor sociale, ceea ce poate reflecta o stabilitate economică și socială mai mare, dar și politici deja mature în domeniul protecției sociale.
Structura cheltuielilor sociale în UE și România
În ceea ce privește cheltuielile cu protecția socială în Uniunea Europeană ca procent din PIB, acestea au reprezentat 26,8% din PIB-ul total al Uniunii în 2023, o scădere ușoară de 0,1 puncte procentuale comparativ cu anul anterior.
Deși ponderea cheltuielilor sociale în PIB-ul Uniunii Europene a scăzut ușor, în rândul statelor membre, aceasta a variat considerabil. De exemplu, Franța și Finlanda au alocat aproximativ o treime din PIB pentru protecția socială, 31,3% și respectiv 31,2%, în timp ce în România această pondere a fost mult mai mică, de aproximativ 15%. Aceasta arată o diferență semnificativă între statele membre în ceea ce privește nivelul de protecție socială acordat cetățenilor lor.
Referitor la structura cheltuielilor sociale, în Uniunea Europeană, pensiile de vârstă și de urmaș au reprezentat aproape jumătate (46,7%) din totalul cheltuielilor cu protecția socială. De asemenea, cheltuielile pentru sănătate au constituit 29,9% din total, iar cheltuielile pentru familii și copii au ajuns la 8,6%. În România, pensiile de vârstă și de urmaș au avut o pondere mai mare, de 53,2% din totalul cheltuielilor sociale, urmate de cheltuielile pentru sănătate (27,7%) și pentru familii și copii (12,3%).
Aceasta reflectă o concentrare mai mare a resurselor pentru susținerea pensionarilor, în timp ce alte categorii de cheltuieli sociale, cum ar fi cele pentru familii și copii, au avut o pondere mai mică în comparație cu alte state din Uniunea Europeană.
Aceste date evidențiază tendința generală a Uniunii Europene de a aloca mai multe resurse pentru protecția socială, dar și diferențele semnificative între statele membre în ceea ce privește nivelul și structura acestor cheltuieli.
România, alături de alte state din Europa Centrală și de Est, a înregistrat o creștere semnificativă a cheltuielilor sociale în 2023, ceea ce reflectă atât nevoile sociale specifice regiunii, cât și măsurile de sprijin implementate de guverne.