Aproape un sfert din populaţia României risca să treacă sub pragul sărăciei la sfârşitul anului 2008, situaţia fiind mai gravă numai în Letonia, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, 17% dintre cetăţeni erau afectaţi de lipsuri materiale, potrivit unui studiu Eurostat. Ţările cu cele mai mari rate de risc de sărăcie (număr de locuitori care trăiesc aproape de pragul sărăciei raportat la totalul populaţiei) au fost, în 2008, Letonia (26%), România (23%), Bulgaria (21
Aproape un sfert din populaţia României risca să treacă sub pragul sărăciei la sfârşitul anului 2008, situaţia fiind mai gravă numai în Letonia, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, 17% dintre cetăţeni erau afectaţi de lipsuri materiale, potrivit unui studiu Eurostat.
Ţările cu cele mai mari rate de risc de sărăcie (număr de locuitori care trăiesc aproape de pragul sărăciei raportat la totalul populaţiei) au fost, în 2008, Letonia (26%), România (23%), Bulgaria (21%), Grecia, Spania şi Lituania (20% fiecare), în timp ce statele membre cu cele mai scăzute rate au fost Cehia (9%), Olanda şi Slovacia (11% fiecare), Danemarca, Ungaria, Austria, Slovenia şi Suedia (12% fiecare), se arată într-un comunicat publicat vineri de Eurostat.
Riscul de sărăcie este un indicator relativ, iar criteriile de stabilire a pragului sărăciei variază semnificativ de la o ţară la alta, notează Biroul de Statistică al UE.
Sărăcia made in România: mese fără carne şi case neîncălzite
Datele sunt calculate la nivelul anului 2008, dar indicatorul a avut o evoluţie stabilă în ultimii 5 ani în UE, menţinându-se la 16-17%. Cu toate acestea, 2009 a fost marcat de criza economică mondială, iar experţii nu sunt prea optimişti în ceea ce priveşte scăderea şomajului şi relansarea economică nici pentru 2010.
Astfel, 23% dintre români trăiesc la marginea sărăciei, dintre care 33% minori (0-17 ani), 17% angajaţi şi 26% pensionari (peste 65 de ani).
Totodată, România are una dintre cele mai mari rate de lipsire materială din UE, 76% dintre români neputând să-şi permită să plătească din buzunar o vacanţă de o săptămână pe an, în timp ce 25% nu dispun de resurse pentru a-şi încălzi adecvat locuinţele, 19% nu-şi permit o masă cu carne odată la două zile, iar 49% nu-şi pot cumpăra şi întreţine o maşină personală.
Spre comparaţie, în UE, 37% din populaţie nu poate plăti pentru o săptămână de vacanţă pe an, 10% nu-şi pot încălzi adecvat locuinţele, 9% nu-şi permit să mănânce carne odată la două zile, iar alte 9 procente nu-şi permit o maşină personală.
SURSA: Mediafax