Inflația anuală în zona euro a crescut la 2,4%
Inflația anuală din zona euro a crescut la 2,4% în decembrie 2024, față de 2,2% în noiembrie, conform unei estimări rapide publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Datele reflectă o ușoară accelerare a scumpirilor, cu impact diferit asupra principalelor componente ale inflației.
Serviciile au înregistrat cea mai mare rată anuală (4,0%, comparativ cu 3,9% în luna precedentă), urmate de alimente, alcool și tutun (2,7%), bunuri industriale neenergetice (0,5%, față de 0,6% în noiembrie) și energie, care a crescut la 0,1% după o scădere de -2,0% în noiembrie.
Mai multe țări au inflație peste media zonei euro
Țările cu rate de inflație semnificativ mai mari decât media zonei euro includ Croația, Belgia și Estonia, care au depășit pragul de 4%. De asemenea, în 11 state membre, inflația a fost peste media de 2,4%. Germania, cel mai important partener comercial al României, a înregistrat o inflație de 2,4%, cu creșteri de 2% la alimente (față de 1,8% în noiembrie) și de 4% la servicii.
În acest context, România riscă să importe inflație prin bunurile aduse din Germania, ceea ce ar putea complica ținta Băncii Naționale a României (BNR) de a reduce inflația internă la 3,5% până la finalul anului.
Importurile din Germania, care au atins peste 23,6 miliarde de euro în 2023, contribuie la această presiune, în special în cazul alimentelor și produselor manufacturate.
Provocări aduse de inflație pentru băncile centrale
Economistul șef al BRD, Florian Libocor, a identificat cinci tipuri de inflație care complică lupta împotriva scumpirilor:
-
Inflația climatică
Acest tip de inflație este generat de impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii, infrastructurii și forței de muncă. Fenomenele meteorologice extreme cauzează întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare și reduc capacitatea de producție, ceea ce contribuie la creșterea prețurilor. Cercetările indică faptul că încălzirea globală ar putea adăuga până la 1% anual la rata inflației globale până în 2035.
-
Inflația fosilă (Fossil-flation)
Costurile ridicate ale combustibililor fosili, amplificate de tranziția energetică europeană și de reducerea dependenței de gazele rusești, alimentează acest tip de inflație. Combustibilii fosili au fost un factor principal al presiunilor inflaționiste începând cu Al Doilea Război Mondial.Inflația verde
Tranziția către economia verde presupune costuri ridicate, cum ar fi utilizarea materialelor scumpe în industriile ecologice. De exemplu, turbinele eoliene necesită aliaje costisitoare, iar agricultura verticală implică tehnologii avansate, dar scumpe. Aceste costuri sunt adesea transferate consumatorilor, ceea ce duce la creșterea prețurilor.
-
Shrinkflation (inflația mascată)
Fenomenul prin care cantitatea de produs scade, dar prețul rămâne neschimbat, este tot mai des întâlnit. De exemplu, în România, un oficial al Institutului Național de Statistică (INS) a remarcat că produsele de panificație, cum ar fi pizza, sunt livrate în dimensiuni mai mici decât cele indicate inițial.
-
Greedflation (inflația generată de marjele de profit)
Creșterea prețurilor fără o justificare clară legată de costuri este alimentată de dorința companiilor de a-și mări marjele de profit. Acest fenomen are un impact advers asupra puterii de cumpărare a populației și poate duce la cereri de creștere salarială, mai ales în sectoarele puternic afectate de scumpiri.
