Peste 50% din datoria publică generală brută a trei state membre UE era denominată în valută la finalul lui 2022, respectiv Croaţia (75%), Bulgaria (71%) şi România (53%), arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

O mare parte din datoria în valută a acestor ţări, la finalul lui 2022, era denominată în euro. Bulgaria şi România nu fac parte din zona euro, în timp ce Croaţia a aderat la zona euro în data de 1 ianuarie 2023.

Danemarca, cea mai ridicată datorie publică din sectorul societăților financiare

În rândul UE, există diferenţe semnificative în privinţa sectorului care deţine datoria publică generală brută. La nivelul statelor membre UE pentru care sunt date disponibile, ponderea datoriei publice deţinute de sectorul societăţilor financiare (rezidente) la sfârşitul anului trecut era cea mai ridicată în Danemarca (75%), urmată de Suedia (74%), Croaţia (67%), Italia (64%), Cehia (63%) şi Malta (60%).

În contrast, cea mai ridicată pondere deţinută de nerezidenţi (restul lumii) era în Cipru (93%), Estonia (74%), Letonia (64%), Austria şi Lituania (ambele cu 61%).

În general, la nivelul UE, mai puţin de 10% din datorie era deţinută de sectoare non-financiare rezidente, cu excepţia Ungariei şi Germaniei (ambele cu 22%), Maltei (18%), Portugaliei (14%), Irlandei şi Suediei (ambele cu 11%).

În majoritatea statelor membre ale zonei euro, întreaga sau aproape întreaga datorie publică generală brută era denominată în moneda naţională.

Trecerea la Euro depinde de deficitul bugetar

În altă ordine de idei, Adrian Vasilescu, consilierul principal al BNR, a vorbit despre trecerea României la moneda euro. „Recent, Bulgaria a anunțat că amână cu un an trecerea la euro. În acest context, care sunt perspectivele țării noastre, care ar fi un orizont plauzibil de a adopta și noi moneda euro și ce efecte ar avea acest lucru?”, a fost întrebat acesta.

„România a avut inspirația să renunțe la o cursă în care anunța că vom trece la euro în 2012. Pe urmă am zis de 2015, iar apoi 2019, după care s-a renunțat la această cursă cu dată. Ne-am aliniat Flancului Estic, lângă Cehia, Ungaria, Polonia și Bulgaria. Nu mai avem o dată precisă. Bulgarii s-au grăbit și acum stau să mai reflecteze.

Când batem la ușa zonei euro trebuie să avem îndeplinite niște criterii nominale: nu avem deficit bugetar (acum avem), avem o dobândă pe 10 ani destul de bună (acum e cam mare), avem un curs de schimb stabil și avem o datorie publică de sub 60%.

Chiar dacă noi facem destul de mult caz că datoria publică a crescut, că avem probleme și sunt dobânzi mari, spre deosebire de multe alte țări noi avem sub 60%. Am văzut că s-a făcut un mare caz în presă că un sfert din datoria statului este a unor non-rezidenți, companii în special, care se împrumută din afară.

Păi este foarte bine, pentru că nu e datoria statului, nici a firmelor românești și nici a populației. E mare datoria țării, dar un sfert din ea nu este a rezidenților, ci a non-rezidenților”, a spus recent Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.