Fie ca sunt angrenati direct in activitati subterane comercializabile (frauda fiscala, munca la negru, activitati criminale) sau necomercializabile (activitati casnice sau de benevolat), fie ca sunt beneficiari ai produselor sau serviciilor rezultate din acest sector, romanii sunt tot mai prinsi in tentaculele economiei subterane. Fenomenul are doua fete: una buna, care consta in contrabalansarea masurilor survenite in ultimii ani in economia romaneasca, cu efecte asupra ratei somajului si a puterii de cumparare a veniturilor, si alta deosebit de periculoasa, in cazul in care activitatile din economia ascunsa si cea ilegala tind sa se amplifice, cum este cazul in Romania.
Cu cat economia subterana raspunde tot mai mult la cererea consumatorilor, cu atat statul este privat de intrarile la buget, din impozite si taxe. Cu alte cuvinte, pe masura ce cresc afacerile in economia subterana, slabeste puterea statului.
Intr-un studiu efectuat de senatorul Ulm Spineanu se arata ca, pe plan mondial, o economie neoficiala de 10-15% din produsul intern brut se accepta ca fiind rezonabila. Potrivit estimarilor pentru 1998, economiile neoficiale ale statelor dezvoltate ating, in medie, 15-16%, ceea ce ar insemna, conform sursei citate, peste 3.000 miliarde dolari cifra de afaceri. La noi, cifrele care dau o estimare a economiei neoficiale sunt mult mai mari, de peste 40% din PIB, potrivit informatiilor furnizate de SRI.
Constructiile detin 26% din economia ascunsa
O analiza a Comisiei Nationale pentru Statistica asupra economiei ascunse, pe care institutia o localizeaza in sfera activitatilor productive legale, dar care se desfasoara in afara inregistrarilor organelor administrative sau fiscale, indica un nivel al acesteia de 22% din PIB, in 1998, in crestere cu 3% fata de 1997.
CNS apreciaza ca „domeniile in care s-au dezvoltat fenomene ale economiei ascunse sunt: comertul, transporturile, industria prelucratoare, constructiile, serviciile de reparatii autovehicule, obiecte de uz casnic, imbracaminte si incaltaminte, tranzactii imobiliare, invatamant, sanatate si alte servicii”. In constructii, spre exemplu, unde, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, 75% din totalul caselor din zonele turistice au fost construite cu forta de munca angajata clandestin, valoarea adaugata bruta a economiei ascunse reprezinta 26% din PIB.
Perioada de tranzitie de la sistemul centralizat la economia de piata a determinat mutatii ale activitatilor comerciale si productive, din sfera legala in cea neoficiala, nu numai in Romania (unde, de altfel, economie neoficiala exista si inainte de 1989, in principal generata de activitatea fostei gospodarii de partid si a securitatii, care se desfasura in afara contabilitatii statului), ci si in celelalte state central si est-europene. In Polonia, spre exemplu, potrivit studiului efectuat de Spineanu, economia neoficiala reprezinta 45% din PIB. In Rusia, cifrele sunt de-a dreptul astronomice, aceasta explicand si cvasifalimentul statului, intrat in incapacitate de plata atat catre creditorii sai interni, cat si catre institutiile bugetare.
Acelasi motiv care a stat la baza dezvoltarii economiei neoficiale in Romania, cresterea presiunii fiscale, a determinat si dezvoltarea acestui sector in economiile statelor dezvoltate. Cu deosebirea ca economia subterana a acestor tari n-a ajuns sa afecteze autoritatea statului. Italia chiar a prosperat, in conditii de expansiune a economiei ascunse, in care milioane de italieni aveau unul sau doua servicii clandestine.
Statele din Vest s-au luat la tranta cu impozitele
Spania a traversat perioade in care, de asemenea, milioane de oameni lucrau la negru, iar in Israel, intreprinderi neinregistrate legal au construit si renovat intreaga tara, potrivit unui studiu publicat de fundatia SOROS. Totusi, pe fondul amenintarii extinderii economiei ascunse, statele dezvoltate au intervenit cu masuri administrative. Startul l-au dat Statele Unite ale Americii (in care economia neoficiala reprezinta acum aproape 9% din PIB), prin relaxarea impozitelor, in vederea atragerii firmelor catre economia oficiala. Exemplul SUA a fost urmat de tari europene ca Germania, Franta (ale caror economii neoficiale au ajuns la 15% din PIB), Anglia (12% din PIB), Suedia (18% din PIB).
In Romania, oficialii se incapataneaza sa creada ca prin inasprirea fiscalitatii vor fi in masura sa atraga resurse la bugetul statului. Lucru infirmat nu numai de practica internationala, ci de insasi experienta romaneasca. Ori de cate ori au crescut impozitele, bugetul s-a confruntat cu scaderea incasarilor. Ocolirea legilor fiscale este tinta catre care tind toate firmele din Romania, nu neaparat pentru a-si insusi profituri fabuloase, ci pentru a-si asigura insasi supravietuirea.
In „Cartea Alba a guvernarii 1996 – 1997”, Ministerul Finantelor publica date care confirma accentuarea fenomenului evazionist din Romania. In 1997, sustragerile de la plata impozitului pe profit au crescut cu 12,79%, in totalul evaziunii fiscale, iar in privinta impozitului pe salarii, cu 1,82%. Desi situatia publicata de Ministerul Finantelor nu plaseaza printre preferintele evazionistilor accizele, TVA si alte taxe si impozite (ale caror ponderi in totalul evaziunii identificate au inregistrat scaderi cu 8,35%, 1,51% si, respectiv, 3,38%), aceasta nu inseamna ca bugetul a incasat mai mult.
Eludarea legilor fiscale merge mana in mana cu contrabanda. Produsele cele mai afectate de accize sau de alte taxe sunt si cele mai vulnerabile la activitati de contrabanda. Alcoolul si tutunul sunt de notorietate. Potrivit estimarilor unor surse de pe piata tutunului, contrabanda cu tigari, la nivelul anului 1997, a atins aproape 200 milioane dolari. Nini Sapunaru, directorul general al vamilor, incearca sa ne convinga ca acest fenomen este in regres si spune ca intrarea pe piata a fabricantilor straini de produse din tutun are efecte benefice asupra diminuarii contrabandei. Si mai crede in miracolul noilor timbre, cu fir metalic, care ii vor ajuta pe controlori sa depisteze mai prompt contrabanda. Gica Danila, sef la supraveghere si control la Directia Generala a Vamilor, impartaseste si el aceasta parere, spunand: „Economia ascunsa generata de impactul cu vama e in scadere”, si adauga: „Economia subterana determinata de imperfectiunile din DGV e in scadere”. In ciuda acestor declaratii, stirile despre intrarea frauduloasa in tara a produselor din exterior continua. Recent, au fost capturate 400 baxuri de tigari de contrabanda, in valoare de peste doua miliarde lei. Numai din aceasta cantitate, importatorul a incercat sa pacaleasca statul cu aproape patru miliarde lei, prin neplata taxei vamale (1,96 miliarde lei), a comisionului vamal, accizei (768 milioane lei) si a TVA (1,042 miliarde lei).
Acesta este numai un exemplu, pentru ca prin vama intra zilnic marfuri subevaluate, pentru a diminua sumele care se varsa la buget, in timp ce exporturi fictive apar in evidentele administratiilor financiare, documente care stau la baza eliberarii de sume deductibile de la bugetul statului.
272 milioane dolari,
contrabanda cu alcool in ‘98
Alcoolul este si el un produs care ingroasa valoarea contrabandei. Si nu cu putin. Varujan Vosganian declara, recent, ca numai 2 – 3% din bauturile alcoolice importate patrund legal in Romania. Din evidentele Directiei Generale a Vamilor, in 1997 au intrat, legal, 12,02 milioane litri alcool si bauturi alcoolice (in valoare de 6,67 milioane dolari); in 1998, cantitatea importata a fost de 1,3 milioane litri (in valoare de 4,3 milioane dolari). Potrivit aprecierii lui Varujan Vosganian, sustinuta de United Distillers, distribuitor in Romania pentru Johnny Walker, in tara au intrat 44,2 milioane litri de alcool, cu o valoare totala de 76,7 milioane dolari. Diferenta de 42,9 milioane litri reprezinta volumul contrabandei cu alcool in 1998. Pentru aceasta cantitate, statul a fost privat de 272 milioane dolari, numai din neplata taxei vamale, a comisionului vamal, a accizei si a TVA in vama. Nu mai socotim TVA aferenta angrosistului, detailistului, impozitul pe profit. r
Proliferarea evaziunii fiscale, in conditiile in care statul nu ia masuri pentru a forta firmele din economia ascunsa sa iasa la lumina sau pentru a le face sa declare o valoare cat mai apropiata de afacerile pe care le deruleaza, se va intoarce, inevitabil, tot impotriva statului. r
Toti ministrii care s-au succedat pe fotoliul suprem din Ministerul Finantelor au promis, declarativ, ca vor incerca sa colecteze tot mai multe taxe si impozite. Decebal Traian Remes a afirmat, hotarat, la inceputul anului, ca va intra in economia subterana, pentru a mai aduce ceva la bugetul statului. In locul masurilor asteptate pentru a porni motoarele bulversarii retelelor din economia subterana, ministrii amintiti au recurs la decizii cu efecte contrarii. r
Toate bugetele s-au bazat, in momentul elaborarii lor, pe sume suplimentare, din taxe si impozite mai mari. Rezultatul? Numarul firmelor din economia legala s-a redus, cifrele de afaceri s-au diminuat. Si totusi, in Romania se consuma si banii se investesc. Ceea ce inseamna ca oamenii incearca sa se descurce cum pot. Cel mai la indemana este sa speculezi orice cale de iesire de sub incidenta poverii fiscale. Or, aceasta practica, dusa la infinit, nu poate decat sa genereze falimentul statului si, implicit, al institutiilor sale, in conditiile in care administrarea banilor publici continua sa se faca intr-un sistem ramas puternic centralizat. tr
r
Comert exterior cu arme, droguri si masini furater
Traficul de droguri, de arme, de masini de lux, proxenetismul si prostitutia sunt fenomene care se accentueaza in Romania de la an la an. Banii care se invartesc in jurul acestor afaceri ingrasa burta economiei subterane. r
r
Evaluarile expertilor internationali arata ca profitul mondial din traficul de droguri se ridica la 500-600 de miliarde dolari pe an. r
Introducerea si comercializarea drogurilor in Romania, timid simtite intre anii 1990-1992, au ajuns, in prezent, sa faca victime mii de cetateni, in special cu varste cuprinse intre 14 si 30 de ani. Numai in Capitala se interneaza la sectia de dezintoxicare de la Spitalul 9 circa 400-500 de persoane pe an. Cum un gram de heroina, ce reprezinta cinci doze, costa intre 1,2 si 1,5 milioane lei, un dependent de droguri cheltuieste, pe luna, circa 9 milioane lei. Daca ne rezumam numai la cele 400-500 de persoane depistate (pe langa acestia existand mult mai multi oameni care folosesc droguri) reiese ca pe luna, numai in Bucuresti, circula 45 de miliarde de lei, bani murdari rezultati numai din vanzarea heroinei. Suma poate fi mult mai mare atat timp cat exista droguri mult mai scumpe, cum este „extasy”, care se comercializeaza sub forma de pastile, la preturi de 15-30 de dolari/pastila. r
Drogurile ajung in Romania cel mai des prin mijloacele de transport terestre: in rezervoarele de benzina, roti de rezerva, capace de roti. Insa au fost depistate cazuri in care drogurile erau lipite cu scotch pe corpul traficantilor sau chiar inghitite de acestia. Cea mai tare filiera de la noi este, conform Politiei Capitalei, cea turco-iraniana, care aduce marfa in podeaua autocarelor turcesti. Drogurile sunt vandute apoi iranienilor aciuati in Romania, care solicita azil politic. Acestia si-au format si ei retele de distributie in randul romanilor. 90% din dealeri sunt tigani, impartiti in mai toate cartierele Bucurestiului. De exemplu, in 1997, au fost arestati o suta de astfel de distribuitori, in Capitala. Cantitatile confiscate ajung si la 200 de kg/an, iar valorificarea prin reteaua farmaceutica nu este posibila, pentru ca nu exista lege care sa permita acest lucru. Astfel, drogurile confiscate raman depozitate mult si bine la sediul IGP. r
Castigurile r
pleaca la exportr
Un alt fenomen care se extinde in Romania si care alimenteaza economia ascunsa este traficul cu masini de lux, furate din strainatate. Conform colonelului Ion Marinescu, seful serviciului crima organizata, Politia Capitalei, traficul cu masini de lux furate este cel mai important de la noi din tara. Din filiera fac parte mai multe persoane: cei care fura, cei care schimba culoarea, numerele, seria masinilor, persoane care fac actele, apoi cei care le aduc in Romania, ultimii fiind distribuitorii. Exista mai multe modalitati de introducere in tara a masinilor: la intelegere cu vamesul, prin fundatii, ca donatii, ca aport la capitalul social al unei SRL. Modelele cele mai cerute sunt Mercedes si Audi, care se vand cu 15.000-20.000 DM, si BMW, cu pana la 10.000 DM, de patru-cinci ori mai putin decat valoarea lor reala. De exemplu, in Germania se fura 80.000-100.000 de masini de lux pe an, iar in Polonia, 30.000- 40.000/an. La noi, in Romania, sunt vandute sute de astfel de masini pe intreg teritoriul tarii.r
Armele cu care se face trafic in Romania sunt pistoalele rusesti, tip Marcarov, vandute aici cu 1.500-2.000 de dolari bucata. Apoi, mitralierele, vandute cu 5.000 de dolari, si grenadele, cu 200 dolari bucata. De regula, in Bucuresti sunt confiscate anual 80-100 de arme, cumparate si detinute ilegal. in acest trafic cel mai bine sunt ancorati chinezii. Armamentul este adus de din Ungaria, de la comunitatea chineza, care este puternica si in aceasta tara. r
Banii castigati atat de traficantii de droguri, de hotii de masini de lux, cat si de cei care fura arme de foc sunt rulati repede. Colonelul Marinescu spune ca, de regula, castigurile sunt investite in diverse bunuri de valoare (masini, vile) sau sunt depusi in conturi in strainatate. tr