Dacă tot vorbim pe toate canalele de criză și de posibilitatea întoarcerii recesiunii globale, atunci este cazul să vedem și cum intenționează Guvernul Boc să își drămuiască veniturile și cheltuielile în următorii trei ani. Guvernul a publicat „Strategia fiscal bugetară pe perioada 2012-2014“, iar la puricat a luat-o Consiliul Fiscal. Ale cărui concluzii arată că finanțiștii din Guvern nu au învățat foarte bine ce înseamnă prudența, deoarece nu au inclus și un capitol separat de evaluare a riscurilor.

Proiecțiile macroeconomice care in­dică o creștere reală a PIB de 1,5% în acest an și de 3,5%-4% anul viitor sunt apreciate ca realiste, fiind în linie cu prognozele Comisiei Europene. Nu sunt luate însă în calcul riscurile ce pot apărea pe parcurs, cum ar fi „deteriorarea percepției de risc față de România“ (conform raportului Consiliului Fiscal)a investitorilor străini, mai ales în actualul context al crizei datoriilor suverane. Deteriorare posibilă în absența consolidării și predictibilității fiscale și a finalizării reformelor structurale.

„Balanța riscurilor în ceea ce privește politica fiscal-bugetară în anii următori  înclină mai degrabă pe partea negativă (un deficit mai mare decât cel proiectat), chiar dacă activitatea economică ar trebui să accelereze începând cu 2012“, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. În 2009, a fost declanșată procedura de deficit excesiv, iar termenul-limită pentru readucerea acestuia sub limita de 3% din PIB este 2012. Însă este inclusă aici și eliminarea integrală a plăților restante ale bugetului general consolidat, la care se adaugă o „îmbunătățire considerabilă a rezultatelor financiare ale companiilor de stat.“

Plăți pentru bugetarii păgubiți

În zona de cheltuieli de personal ale bugetului, statul intenționează să obțină o reducere de 0,7% din PIB până în 2014, însă nu se precizează cum. Singura mențiune este „continuarea aplicării, până în 2012, a regulii de înlocuire a unui singur angajat la șapte angajați ce părăsesc sistemul bugetar. „În schimb se menționează că s-ar putea aplica etapizat creșteri de salarii de bază „conform anexelor la lege“, fără a fi făcut public vreun procent de creștere.

Ministerul Finanțelor va avea de luptat și cu efectele returnării sumei de 7,4 miliarde lei (fără a fi inclusă inflația) aferentă titlurilor executorii obținute de personalul bugetar. Conform cadrului normativ în vigoare, plata acestei sume se va face eșalonat începând cu 2012, când trebuie achitată o tranșă de 34% din suma totală și care înseamnă circa 3 miliarde lei (inclusiv inflația), adică 0,5% din PIB-ul estimat pentru anul viitor. Cel puțin teoretic, plata acestor sume elimină posibilitatea majorării salariilor bugetarilor.

Veniturile bugetare sunt estimate să crească de la 33,6% din PIB anul acesta până la 33,9% în 2014, adică un plus de 0,3%. Ponderea veniturilor fiscale (fără contribuțiile sociale) este prognozată să rămână constantă, la 19,1%, iar veniturile din fonduri structurale ar urma să crească de la 1,4% până la 2,8%. Evident că aceste estimări sunt considerate realiste din moment ce veniturile, de fapt, nu cresc real, ci doar urcă dacă avem creștere economică.

O ambiguitate la capitolul venituri este posibilitatea „lărgirii bazei de impozitare în ceea ce privește impozitul pe profit“, fără a se preciza cum s-ar putea întâmpla acest lucru. Guvernul speră, probabil, că sectorul privat își va reveni și se vor înființa tot mai multe firme.

0,3 puncte procentuale este creșterea veniturilor bugetare ca pondere în PIB între 2011 și 2014, prognozată de Guvern, de la 33,6% până la 33,9%.