Sunt vremuri de restrişte. O tensiune mondială se simte la tot pasul, deşi persistăm într-o stare de acalmie. Iar evenimentele majore ale anului 2016 nu oferă niciun fel de respiro decidenţilor internaţionali. Nesfârşitul război din Orientul Mijlociu, Brexit şi chiar alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Statele Unite sunt departe de a linişti o planetă extenuată. Par timpuri în schimbare într-un echilibru instabil, dar mai grav este faptul că perspectivele nu par foarte optimiste. La toate acestea se adugă fluctuaţiile de pieţele volatile ale petrolului si aurului, care au provocat nu o dată panică pe burse. Haideţi să aruncăm o privire peste ceea ce s-a întâmplat în acest an, care să pornim la drum cu o idee de construcţie în anul care vine.
Drumul sinuos al petrolului
Industria petrolieră a trăit în 2016 cel mai negru coşmar al său, fiind în cea cea mai adâncă recesiune din anii 90 până în prezent. Companii care înregistraseră profituri mari în ultimii ani s-au văzut la pământ, fiind nevoite să oprească utilajele de foraj şi să-şi domolească orice plan de investiţii în priecte de exploatare şi producţie. Cauza este prăbuşirea preţului petrolului, care la un moment dat a scăzut cu peste 70 la sută, faţă de nivelurile din iunie 2014. Preţurile s-au recuperat de câteva ori de-a lungul anului 2016 şi cu toate că industria a reuşit să taie costurile, multe puțuri rămân neprofitabile. Specialiştii spun că vor trece ani înainte ca petrolul să ajungă din nou la 90 sau 100 de dolari barilul, un preț care a dominat ultimul deceniu.
Aurul – agonie şi extaz
Nici aurul nu a avut o evoluţie stabilă în 2016. Dar în principal a avut o evoluţie pozitivă în acest an. Metalul preţios a coborât sub 1200 de dolari uncia, stârnind panica investitorilor. A urcat apoi, a coborât din nou, toate aceaste evoluţii fiind raportate la situaţia politică şi economică globală instabilă. Foarte mulţi investitori au mizat pe aur în acest an, ca de obicei singura garanţie în condiţiile unei crize accentuate.
Brexit
Decizia privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este poate una dintre cele mai puternice lovituri resimţite pe plan internaţional în acest an, iar consecinţele acestui act se contorizează încă. Referendumul a avut loc joi, 23 iunie, pentru a decide dacă Regatul Unit ar trebui să plece sau să rămână în Uniunea Europeană. Adepţii ieşirii din blocul european au câştigat cu 52% la 48%. Ca urmare, David Cameron a demisionat, iar în funcţia de premier al Marii Britanii a acces doamna Theresa May. La fel ca domnul Cameron, Teresa May s-a opus ieşirii Marii Britanii din UE, dar a spus că va respecta voința poporului. Noul premier a spus "Brexit înseamnă Brexit", dar există încă o mulțime de dezbateri cu privire la ceea ce va însemna, în practică, acest lucru în special cu privire la cele două aspecte cheie: modul în care firmele britanice fac afaceri în Uniunea Europeană și ce norme sunt implementate cu privire la drepturile pe care cetăţenii europeni le au pe teritorul Marii Britanii.
Economia Regatului Unit pare să fi rezistat șocului inițial al Brexit, deși lira sterlină s-a prăbuşit aproape de minimul ultimilor 30 de ani, dar părerile sunt împărțite în privinţa efectelor pe termen lung ale ieșirii din Uniunea Europeană. Unele companii importante, cum ar fi Easyjet si John Lewis,au subliniat faptul că declinul lirei sterline le-a crescut costurile. Marea Britanie a pierdut, de asemenea, ratingul de top AAA, ceea ce înseamnă că pe fond costul împrumuturilor guvernamentale va fi mai mare. În fine, Banca Angliei speră că decizia sa de a reduce ratele dobânzilor de la 0,5% la 0,25% – un nivel record şi prima reducere din 2009 – va stăvili recesiunea și va stimula investițiile, în condiţiile în care unii indicatori economici arată că Regatul Unit se îndreaptă spre o recesiune.
Tentativa de lovitură de stat din Turcia
În seara zilei de 15 iulie 2016, o ştire a făcut înconjurul lumii: lovitură de stat în Turcia. Au fost vizate instituțiile statului, inclusiv guvernul și președintele Recep Tayyip Erdogan. Tentativa a fost pusă în aplicare de o facțiune din cadrul forțelor armate turce. Aceasta a încercat să preia controlul asupra mai multor zone-cheie din Ankara, Istanbul și alte oraşe şi zone din Turcia, dar nu au reușit să-şi ducă planul la bun sfârşit, după ce forțele loiale le-au învins. Puciştii au invocat o pretinsă eroziune a secularismului, derapajul de la normele democratice, nerespectarea drepturilor omului și şi faptul că Turcia îşi pierde credibilitatea pe scena internațională. Guvernul i-a acuzat pe liderii loviturii de stat că sunt legaţi de mișcarea Gülen, considerată organizație teroristă de către Turcia și condusă de Fethullah Gülen, cleric şi om de afaceri care locuiește în Pennsylvania, Statele Unite. Preşedintele Erdoğan l-a acuzat pe Gülen că se află în spatele loviturii de stat – afirmație pe care acesta a negat-o – și a acuzat Statele Unite că îl găzduiesc. Evenimentele legate de tentativa de lovitură de stat și epurarile care au urmat reflectă o luptă pentru putere complexă între islamiști și elitele ultranaţionaliste din Turcia.
Reacțiile faţă de acest eveniment au fost în mare măsură împotriva tentativei de lovitură de stat, atât pe plan intern, cât și internațional. Principalele partide de opoziție din Turcia au condamnat tentativa, în timp ce mai mulți lideri internaționali – precum cei din Statele Unite, NATO, Uniunea Europeană și alte țări învecinate – au cerut respectarea instituțiilor din Turcia și pe funcționarii acestora, aleși în mod democratic. Organizaţiile internaționale s-au exprimat de asemenea împotriva loviturii de stat. Cu toate acestea, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite nu a denunțat lovitura de stat, după dezacorduri privind frazarea unei declarații oficiale.
Donald Trump – noul preşedinte al SUA
Mare spectacol al acestui an a venit însă din America. În luna noiembrie au avut loc alegeri prezidenţiale, câştigate, după cum bine se ştie, de miliardarul Donald Trump, om de business, vedetă de televiziune şi politician. Trump a fost candidatul republican în alegerile din 8 noiembrie şi a fost ales al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, învingând-o pe contracandidata sa, Hillary Clinton, reprezentantă a Partidului Democrat. Departe de profilul obişnuit al candidaţilor Partidului Republican, domnul Donald Trump reprezintă un caz aparte în istoria politică americană. Platforma sa electorală a inclus o serie de chestiuni delicate, care au stârnit reacţii: renegocierea acordurilor comerciale dintre SUA şi China, opoziţia faţă de anumite tratate de liber schimb, cum ar fi NAFTA – tratatul de liber schimb nord-american şi Parteneriatul Transpacific, normalizarea relaţiilor cu Rusia, micşorarea rolului SUA în NATO, orientarea SUA spre o independenţă energetică utilizând toate sursele de energie şi opoziţia faţă de reglementările privind schimbările climatic.
Donald Trump a vorbit şi de o aplicare mai strictă a legilor privind imigraţia, expulzarea a milioane de imigranţi ilegali, construirea unui zid de-a lungul frontierei SUA-Mexic şi a cerut oprirea temporară a imigraţiei musulmanilor în SUA. Ulterior însă a precizat că interdicţia se va referi numai la ţările cu o istorie dovedită în ale terorismului. Unele afirmaţii ale domnului Trump au stârnit îngrijorare în Uniunea Europeană şi în mai multe state ale lumii. Donald Trump va prelua oficial mandatul de preşedinte al Statelor Unite pe 20 ianuarie 2017, domnia sa succedându-i la conducerea ţării lui Barack Obama.