Aproape că nu a trecut săptămână, în 2013, în care retailerii să nu anunţe deschiderea unui nou magazin sau vreo rebranduire (vezi Auchan – real-,). De pildă, belgienii de la Mega Image, care deţin supermarketurile cu acelaşi nume şi magazinele de proximitate Shop&Go, plus un supermarket cu produse congelate (AB Cool Food) au avut 104 inaugurări în 2013, cu 16 mai multe decât deschiderile de anul trecut.

Şi nici ceilalţi retaileri n-au stat pe loc. Deşi consumul – un element-cheie în creşterea vânzărilor din retail –, nu şi-a revenit, de la începutul anului s-au deschis peste 250 de magazine noi, după calculele Capital, majoriatea în Bucureşti şi pe terenul de joacă al celor mici, adică în cartiere, la parterul blocurilor, pe străduţele înguste din oraş şi chiar în  centrul Capitalei (Carrefour şi Billa).

Ca o paranteză, afacerile din comerţul cu amănuntul (fără maşini şi motociclete) au scăzut cu 0,5% ca serie brută în primele 9 luni ale lui 2013, influenţate de v`nzările de carburanţi, produse alimentare, băuturi şi tutun, iar ca serie ajustată reducerea a fost de 0,3%.

Iată cinci momente-cheie şi decizii care au dus la creşterea celor mai mari afaceri de retail pe piaţa românească chiar şi în condiţiile stagării consumului pe fondul crizei:

1.   MICILE MAGAZINE RISCĂ FALIMENTUL!
Reţelele străine de retail sunt în plin război de ocupare a fiecărui petic de teren disponibil. Iar pentru afacerile de la parter de bloc, expansiunea lor echivalează cu falimentul (circa 10.000 de magazine de bloc şi alimentare s-au închis în ultimii cinci ani). Acum, spun cercetările Nielsen, în oraşele de peste 50.000 de locuitori, românii lasă doar circa 3% din bugetul de cumpărături în comerţul tradiţional, procentaj de peste trei ori mai mic decât în 2008. Explicaţia? Buticurile postrevoluţionare au fost înlocuite treptat de super- şi hipermarketuri, care de la jumătatea anilor ’90 încoace au luat peste 50% din piaţa bunurilor de larg consum. Astfel, peste 90% din bugetul de cumpărături al românilor (mai ales din oraşe) a ajuns să meargă acum către magazine precum Kaufland, Carrefour, Auchan, Metro, Cora, Billa, Lidl etc. În 2013, comerţul modern l-a depăşit pentru prima dată pe cel tradiţional (ponderea lanţurilor internaţionle în comerţul local a ajuns la 53%, faţă de 49% în 2012).


2.   OFENSIVA MĂRCILOR PRIVATE
Vremurile grele au făcut ca românii să facă loc, în coşul de cumpărături, unor produse de care, până nu de mult, nu auziseră în reclame. Retailerii, la rândul lor, le fac tot mai mult loc în rafturi: vânzările de mărci proprii au ajuns să reprezinte circa 12% din totalul pieţei locale de retail în volum, potrivit GfK. Pentru comparaţie, în 2007 acestea acopereau doar 2% din piaţă. Media în statele europene este de peste 23%. Atuurile mărcilor private rămân prețul mai mic cu până la 20% față de mărcile producătorilor și faptul că sunt girate de brandurile consacrate ale retailerilor. Retailerul german Lidl, intrat pe piaţa locală după preluarea lanţului de magazine de tip discount Plus în noiembrie 2010, are cele mai mari vânzări de marcă proprie din comerţul local, o piaţă estimată la 16 mld. de euro.

3.  INTERNETUL – NOUL BORCAN CU MIERE
La vremuri noi, strategii noi: scăderea consumului intern şi accesul în creştere la internet forţează marele retail să încerce cu degetul şi apele virtuale. Gheaţa a fost spartă, din 2012, de Metro Cash&Carry, care a deschis un magazin virtual cu produse nonalimentare şi de uz casnic. Carrefour a lansat primul în România un site de cumpărături online cu livrare la domiciliu pe partea de produse alimentare şi de larg consum (fructe, legume, carne, peşte, lactate, ouă, patiserie şi panificatie, băcănie şi băuturi). Platforma de comerț online, lansată oficial la sfârşitul lui iulie 2013, cuprinde în acest moment aproximativ 10.000 de produse.
La începutul lui decembrie, comerţul modern românesc a bifat încă o premieră:
cora a deschis primul hipermarket online din ţară cu servire direct în mașină. cora Lujerului, care găzduieşte primul drive al retailerului, dă clienţilor posibilitatea de a comanda de oriunde s-ar afla, după care nu trebuie decât să-şi ridice produsele, gata ambalate şi împachetate. În prima jumătate a anului viitor, retailerul va lansa şi serviciul de livrare la domiciliu şi vrea să extindă coradrive şi în alte magazine.


4. GIGANŢII CUMPĂRĂ REŢELELE LOCALE
În paralel cu investițiile în noi magazine construite de la zero, rețelele de retail au început să preia reţele locale sau să se asocieze cu acestea. Primul parteneriat “strategic“ a fost semnat, în  2011, de Angst cu francezii de la Carrefour. (Magazinele de proximitate Express sunt dezvoltate în principal prin intermediul parteneriatelor cu antreprenori locali, precum Angst, Gulliver sau Tradiţional Ecologic). Şi Profi a cumpărat în ultimii doi ani reţele locale din Sibiu (Alcomsib), Cluj (ALimrom) sau Botoşani (Pita). Cei de la Mega Image şi-au împărţit cu francezii de la Carrefour reţeaua Gulliver, dar au preluat şi şase dintre magazinele Luca de la Braşov. Miza este câștigarea consumatorilor de proximitate.

Există însă şi iniţiative care sprijină micii comercianţi independenţi din comerţul tradiţional.  Metro Cash&Carry – care se adresează revânzătorilor – a lansat un nou concept de magazin pentru micii comercianţi independenţi. E vorba de franciza ”La Doi Paşi”, care oferă revânzătorilor şansa de a face parte dintr-o reţea naţională, la libera lor alegere, spre a beneficia de numeroase avantaje care să-i ajute în creşterea competitivităţii pe piaţă. Spre deosebire de modelele obişnuite de franciză, programul ”La Doi Paşi” permite proprietarilor de magazine să-şi păstreze independenţa financiară şi operaţională, pe durata întregii colaborări. MetroCash & Carry îşi păstrează specificul de vânzare cu ridicata, sprijinindu-şi clienţii revânzători în a-i deservi cât mai bine pe clienţii acestora, consumatorii finali. Peste 700 de magazine de pe piaţa românească s-au alăturat programului ”La Doi Paşi”.

5. GOANA DUPĂ PROXIMITATE
Ofensiva a început, așadar, de sus în jos – cash and carry, variante express ale hipermarketurilor, companii independente gen chioscuri moderne -, și cum este un business cu marje de profit mici, unde volumul este esențial pentru a fi competitiv și pentru a te dezvolta, retailul de proximitate va pune o presiune mare pe actualele magazinele de cartier, pentru care va fi din ce în ce mai greu să își adapteze sortimentele și structura magazinelor, politica de prețuri și gestiunea stocurilor pentru a face față concurenței.

Dincolo de oferta variată şi preţurile mici, în drumul lor spre titlul de ”cel mai aproape magazin“, marii retaileri se întrec şi în servicii noi. Recent, Carrefour, Real, Mega Image şi Profi au deschis şi magazine cu program non-stop. Ce variante le mai rămân micilor independenţi? Să găsească o nişă  – spune Bogdan Belciu, partener PwC Ro­mânia -, ”cum ar fi crearea unui supermarket cu delicatese sau să-şi vândă spaţiile marilor retaileri“.

Şi chiar dacă nimeni nu se mai aşteaptă să vadă prea curând ratele consistente de creştere din perioada 2003–2008, perspectivele rămân încurajatoare: până în 2020, retailul ar urma să crească până la 26 de miliarde de euro, adică un plus de aproape două treimi faţă de 16 miliarde de euro nivelul actual, arată un studiu al Oxford Economics, citat într-un raport al firmei de consultanţă imobiliară King Sturge. Creşterea medie anuală a pieţei de retail se va plasa până în 2020 la 5%. Pe fondul acestor aşteptări optimiste reţelele plănuiesc să deschidă anul acesta alte peste 250 de magazine.

Magazinele tradiţionale, de tip alimentară şi chioşc, domină comerţul local ca număr de unităţi, cu un total de circa 60.000, în timp ce comerţul modern (cash&carry, hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de tip discount) a depăşit 1.100 de spaţii. În fiecare an, numai vânzările marilor magazine se învârt în jurul cifrei de 8 mld. euro.