Frica și neîncrederea nu mai sunt doar sentimente pe care oamenii le au în anumite situații, ci au devenit principalele caracteristici ale piețelor financiare internaționale. Sentimentele nu sunt neîntemeiate, dimpotrivă. Economiile dezvoltate continuă să aibă probleme mari, iar recesiunea lor poate antrena în picaj întreaga lume. Putem spune totuși că amplitudinea acestor sentimente este exagerată.
Picătura care a umplut paharul neîncrederii investitorilor a fost retrogradarea evaluării împrumuturilor pe termen lung ale Statelor Unite ale Americii de către Standard&Poor‘s. Pentru prima oară în istorie, ratingul SUA nu mai este AAA, ci AA+. Trecând peste calculele greșite ale analiștilor Standard&Poor‘s (o eroare de 2.000 de miliarde de dolari, pe care au și recunoscut-o!), retrogradarea SUA este pusă pe seama incertitudinii politice, autoritățile preferând jocuri electorale în pofida stabilității economice.
Decizia S&P a fost suficientă pentru a „convinge“ investitorii să vândă tot și orice. Eventual să cumpere aur, franci elvețieni și yeni japonezi. Creând astfel, pe de o parte, căderi enorme ale burselor, urmate de creșteri spectaculoase, și pe de altă parte probleme în statele care au devenit adăpost pe timp de furtună, adică Elveția și Japonia.
Investitorii preferă în continuare SUA
Evident, piața nu se poate abține să nu furnizeze paradoxuri pe bandă rulantă. Pe lângă activele enumerate, s-a mai cumpărat ceva imediat după decizia S&P: bonduri americane pe zece ani! Adică fix instrumentele considerate mai riscante de către agenție. Numai bine ca să demonstreze două lucruri: economia SUA este în continuare considerată puternică, iar speculatorii sunt interesați mai mult de câștig decât de pericole (retrogradarea S&P înseamnă o majorare a dobânzilor pe care americanii trebuie să le plătească pentru aceste împrumuturi).
Oricum, achiziția de bonduri americane este mai pozitivă pentru piață decât cea de cumpărare a francilor sau yenilor. Atât elvețienii, cât și japonezii se văd obligați să intervină pe cât posibil pentru a limita aprecierea monedelor proprii, apreciere care diminuează drastic competitivitatea respectivelor economii la export.
Dar întrebarea principală rămâne: va reintra SUA în recesiune? Și, mai ales, va fi România afectată? Cea mai mare economie a lumii a devenit, în prezent, cel mai mare consumator net, după ce a cunoscut gloria fiind principalul producător. Ceea ce înseamnă că o bună parte a exporturilor lumii depind de puterea de cumpărare a americanilor.
„Dacă SUA reintră în recesiune, ritmul de creștere economică globală va fi sigur afectat“, spune Lucian Anghel, economist-șef la Banca Comercială Română. Indirect va fi afectată și România. Economia noastră își bazează firava revenire pe exporturi, majoritatea acestora către statele Uniunii Europene. Cum economiile europene vor fi lovite suplimentar de problemele americane, este clar că și importurile din țara noastră vor fi reduse.
Depindem foarte mult de noi, nu de alții
„Deocamdată, este doar o criză de încredere în politicieni“, spune Adrian Simionescu. „Asistăm la o corecție, greșelile acumulate în două decenii nu pot fi reparate în doi ani și jumătate“, declară Lucian Anghel. „Dezechilibrele care su dus la criză nu au fost rectificate, iar în anumite cazuri chiar s-au accentuat“, arată Matei Păun. Părerile economiștilor și analiștilor diferă, însă toate indică aceeași direcție: trebuie să continuăm reducerea cheltuielilor, dar nu în detrimentul investițiilor necesare (cum ar fi infrastructura), și trebuie să creștem organic.
Chiar dacă nu reiese direct din declarațiile specialiștilor de la noi sau de oriunde din lume, încă un lucru este clar: economia reală trebuie să își recapete importanța în fața economiei virtuale. Zilele trecute, după ce anunțul S&P a destabilizat piețele, bursele din întreaga lume au pierdut mii de miliarde de dolari. Din capitalizare, din valoarea de piață. Dar acele companii cale căror acțiuni s-au depreciat atât de mult nu au dat faliment peste noapte. Nu au intrat nici măcar în insolvență. De ce au picat? Pentru că valoarea de la bursă nu reprezintă valoarea reală, ci doar estimarea dată de investitori. S&P este agenția care a considerat că instrumentele derivate din creditele ipotecare americane sunt infailibile, aveau rating AAA. În afară de cei din finanțe, din economia virtuală, cine îi mai crede acum și cine îi mai bagă în seamă? Ne afectează pe toți evaluările lor, dar poate că nu ar trebui să avem nevoie de evaluările lor.
„Dincolo de volatilitatea pe termen scurt și foarte scurt imprimată de turbulențele de pe piețele financiare internaționale, fundamentele vor prevala pe termen mediu și lung“, spune Ciprian Păltineanu. „Dacă reușim să păstrăm ritmul de creștere al absorbției fondurilor europene din ultimele trimestre, nu reintrăm în recesiune în următorii trei ani“, arată Lucian Anghel. „Problema este: reușim să le absorbim?“, adaugă economistul-șef al BCR. Depinde numai de noi. Unul dintre cele mai interesante aspecte existente în declarațiile pe care le-am primit de la economiști este aplecarea tot mai mare către fundamente. Către economia reală, nu cea virtual.

Întrebările Capital către specialiști

Revista Capital a încercat să ia pulsul economiei interne direct de la oamenii care lucrează chiar în zona financiară.
Două teme au fost lansate:
1. Ne aflăm din nou în criză economică la nivelul statelor dezvoltate sau este aceeași criză din care nu am ieșit încă? Vor reintra economiile în recesiune?
2. Va fi economia României afectată?
VEZI AICI CE AU RĂSPUNS: Lucian Anghel Dragoș Cabat Dragoș Neacșu Matei Păun Daniel Turheim Răzvan Pașol Ciprian Păltineanu