CNAS avertizează în legătură cu pericolele consumului de antibiotice

Andrei Baciu, președintele CNAS, susține că în cursul lui 2022, mai mult de 4,2 milioane de români asigurați au beneficiat de rețetă compensată sau gratuită pentru tratamentul cu antibiotice. La acest număr se adaugă și persoanele care au primit acest tip de tratament în spitale, sau prin prescripții simple.

Reprezentantul CNAS trage un semnal de alarmă în legătură cu consumul acestor pastile. El recomandă ca antibioticul să fie luat doar la recomandarea medicilor, pentru a fi evitate marile pericole asociate.

Declarațiile sale au fost făcute în contextul Săptămânii mondiale de conştientizare a rezistenţei la antimicrobiene. El susține că anumite detalii ne pot costa sănătatea.

„Îţi mai aminteşti de câte ori ai luat antibiotic în ultimul an? Ai respectat de fiecare dată, cu stricteţe, doza şi durata indicată de medic? Sau din momentul în care te-ai simţit mai bine ai lăsat garda jos şi nu ai mai fost atent la acest detaliu? Detaliu care ne poate costa sănătatea, iar zilele astea, de Săptămâna mondială de conştientizare a rezistenţei la antimicrobiene, e important să tragem acest semnal de alarmă.

Anul trecut, peste 4,2 milioane de persoane asigurate din România au avut reţetă compensată sau gratuită pentru tratament cu antibiotic în anul 2022. Asta înseamnă că 1 din 4 asiguraţi au beneficiat de tratament compensat sau gratuit cu antibiotic pentru care CNAS a decontat peste 208 milioane de euro (peste 10% din totalul cheltuielilor cu medicamente compensate şi gratuite)”, a scris, marţi, Andrei Baciu, pe Facebook.

Problema rezistenţei la antimicrobiene ia amploare la nivel mondial

Medicul Andrei Baciu a completat afirmația menționând că statisticile CNAS nu includ datele referitoare la tratamentele cu antibiotic din mediul spitalicesc. La fel este cazul și cu cele eliberate pe rețetă simplă. Drept urmare, consumul de antibiotice în România este uriaș.

„Suplimentar, mai există şi cele prescrise şi administrate în spitale, dar şi antibioticele pe reţetă simplă. Asta înseamnă că dacă mergi la stomatolog, ai o intervenţie, ţi se prescrie un antibiotic pentru 5/7 zile. Atenţie, acestea nu sunt cuprinse în statisticile de la CNAS. Să mai ţinem cont şi de faptul că nu toate antibioticele existente în România sunt decontate. Prin urmare, consumul de antibiotice este de fapt mult mai mare”, a precizat Baciu.

Problema în legătură cu consumul excesiv de antibiotic este dată de rezistenţa la antimicrobiene. România se plasează pe locul 3 în această privință, ceea ce înseamnă că populația nu este conștientă de riscurile asociate.

În ceea ce privește problema rezistenţei la antimicrobiene, Baciu anunță că „este una de amploare atât la nivel global, cât şi local, în România. Ne aflăm pe un loc nedorit, trei, la nivel european, în ceea ce priveşte rezistenţa antimicrobiană”.

„Antibioticele salvează vieţi, este un adevăr incontestabil, dar dacă nu sunt administrate corect, ne pot face mai mult rău. Iar sfatul meu este unul simplu: nu luaţi antibiotic decât la recomandarea unui medic. Iar acest medic nu trebuie să fie dr. Google!”, a conchis Baciu.